A pictat chipul Mona Lisei cu beţişoare de vată. Povestea profesorului din Vrancea care a reprodus în detaliu celebra lucrare a lui Leonardo da Vinci

A pictat chipul Mona Lisei cu beţişoare de vată. Povestea profesorului din Vrancea care a reprodus în detaliu celebra lucrare a lui Leonardo da Vinci

Ionică Sava a pictat chipul Giocondei cu beţişoare de vată FOTO: Ştefan Borcea

Ionică Sava, un profesor de biologie din Vrancea, în vârstă de 82 de ani, este pasionat de pictură, de sculptură, dar şi de scris, având zeci de expoziţii la activ. Recent, a reprodus faimoasa lucrare Mona Lisa, a lui Leonardo da Vinci, folosind beţişoare de vată în loc de pensulă.

Ionică Sava (82 de ani), un locuitor din satul vrâncean Cândeşti, profesor de biologie, şi-a dedicat întreaga existenţă educaţiei copiilor, învăţându-i nu numai specialitatea pentru care era calificat, ci şi limba română, matematică, muzică, desen, chimie şi chiar agricultură. Odată cu ieşirea la pensie, s-a concentrat mai mult asupra scrisului, sculpturii în argilă şi asupra picturii, astfel că are zeci de expoziţii la activ.

De curând, bătrânul a reprodus pe pânză chipul Giocondei lui Leonardo Da Vinci, folosind în loc de pensulă beţişoare de vată. „Eu, unul, am credinţa că Leonardo Da Vinci nu lucra numai cu pensula. Ca să poţi să redai fineţea acestui chip este nevoie şi de alte tehnici, or, ştim că celebrul pictor era un tehnician de înaltă clasă. Consider că nu m-am înşelat apelând la beţişoarele de vată, pe care le-am folosit cu sutele“, a declarat Ionică Sava.

Spune că ideea îl bântuia încă de când era licean, dar că abia acum, la bătrâneţe, a reuşit să o valorifice.

„Când eram elev la Râmnicu Sărat, la Liceul «Regele Ferdinand», profesorul de limba română Ioan Săndulescu m-a surprins că făceam caricaturi profesorilor în timpul orelor. Şi la ora de limba română, unde eram bun, pentru că luasem un premiu naţional la Tinerimea Română, i-am făcut portretul dascălului meu şi mă credeam mare deştept. M-a luat în pauză de ureche şi m-a dus în biblioteca şcolii, unde mi-a arătat un tablou. Era o reproducere după Mona Lisa. Mi-a spus că nu pot să ajung pictor dacă lucrez pe fugă, în ora de limba română. M-a sfătuit să pictez şi să mă consider pictor abia atunci când voi face ce a făcut şi Da Vinci“, a mărturisit artistul.

ASEMĂNĂTOR CU CHIPUL MAMEI SALE

La tabloul Mona Lisei, Ionică Sava a lucrat un an şi jumătate şi spune că una dintre marile provocări pentru el a fost alegerea culorilor şi găsirea nuanţelor potrivite.

„Am lucrat numai cu tampoane de vată mici, ca la gămălia de chibrit. Toate aceste tampoane trebuie să le manevrezi cu mare gingăşie, pentru că altfel nu-ţi iese acest tot unitar. Aici este perfecţiunea curată. Este perfecţiune şi de la culoare, şi de la peisaj şi totul este într-o stare de vis. De aceea Leonardo Da Vinci nici nu a crezut că a terminat vreodată opera asta. Mona Lisa comunică cu oamenii din jur, deşi tace din gură. Un mare artist a spus că Gioconda priveşte, nu vorbeşte. Surâsul ei este foarte uşor schiţat şi, dacă aş fi pus mai mult roz, l-aş fi stricat“, a adăugat pictorul.

Consideră că în chipul Mona Lisei a pus întreaga lui dragoste faţă de femeie, asemănând opera cu chipul mamei sale.

Ionică Sava nu se consideră un mare pictor, pentru că nu are şcoală în domeniu, ci a învăţat singur. În schimb, a studiat toţi marii pictori ai lumii, cu atenţie, ceea ce i-a fost de mare ajutor. Chiar şi la acest portret al Giocondei s-a ghidat după spusele lui Leonardo Da Vinci, care considera că un portret reuşit trebuie să fie imaginea fidelă în oglindă a subiectului. 

UN ŢIGAN A VRUT SĂ-I CUMPERE TABLOUL

Tabloul pictat de Ionică Sava a fost prezentat în cadrul unei expoziţii personale care a inclus mai multe lucrări ale sale. Vrânceanul a mărturisit că, la finalul expoziţiei, un bărbat cu bani, de origine romă, a intenţionat să-i cumpere tabloul.

„I-am spus un preţ, câteva mii de lei, gândindu-mă că nu îl va interesa, dar omul chiar a scos banii din buzunar şi mi i-a întins. Nu am putut să-l înstrăinez aşa, pentru că am muncit mult la el şi merita să fie într-un alt loc. A fost un examen pe care l-am dat faţă de mine. Acum, un astfel de tablou cred că
l-aş putea lucra în trei luni“, a spus pictorul. 

Ionică Sava se consideră un om extrem de fericit pentru că Dumnezeu l-a înzestrat cu această latură sensibilă, care-l ţine ocupat.

„Lucrul la operele mele îmi dă un flux de energie care mă obligă să fac ceva frumos. Are legătură cu cantitatea de fericire pe care o aduni în suflet, pe Pământ. Iar eu sunt un om fericit pentru că nu mă plictisesc niciodată. Plictiseala este o boală şi un semn al sclerozei. Mă simt bine că am foarte mulţi prieteni şi sunt înconjurat de statuetele mele de argilă, reprezentându-i pe Decebal, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Cuza, Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu şi pe regii României“, a mărturisit artistul.

EXPOZIŢIE CU EROI

Prima expoziţie a lui Ionică Sava a fost în 1990, la Palatul Şuţu din Bucureşti, în memoria eroilor căzuţi la Revoluţie. El a portretizat 100 de eroi, după fotografiile din ziare şi reviste. Au urmat zeci de vernisaje la Bucureşti, Râmnicu Sărat, Buzău şi Focşani, atât cu expoziţii de pictură, cât şi de sculptură.

Vrea să salveze România cu alune

Ionică Sava are preocupări în domeniul culturii viţei-de-vie, alunilor şi nucilor. După 1990, Ionică Sava
a plantat în propria sa grădină peste o sută de aluni, pe care i-a selecţionat din toată Europa, iar terenul pe care a cultivat plantele l-a denumit în mod simbolic „Parcul European al alunilor înfrăţiţi“. În acest loc îşi petrece cea mai mare parte a timpului, iar anul acesta a obţinut peste 1.000 de puieţi de alun, pe care îi pune la dispoziţia celor care vor să cultive această plantă.

Este de părere că, dacă statul ar da o atenţie cuvenită culturii alunilor, România ar fi o ţară bogată. A scris şi un studiu despre cultura alunilor şi spune că în România sunt peste 200.000 de hectare de teren pe care se pot planta aluni, pentru că, dincolo de rolul alimentar al alunelor, cultura are şi un rol ecologic: stabilizează terenurile degradabile.

citeste totul despre: