Viziunea unui mare cărturar patriot. Reforma şcolii făcută de Spiru Haret a fost valabilă 30 de ani: „Patria o fac şi limba, şi istoria, şi religia, şi tradiţiile“
0
Omul care a creat învăţământul modern din România este un mare cărturar de origine armeană. Spiru Haret face parte din comunitatea ortodoxă care a găsit în ţara noastră a doua patrie. Iar noii cetăţeni s-au revanşat într-un mod admirabil faţă de ţara care i-a primit cu braţele deschise. „Omul Şcolii“ este un exemplu legendar pentru contribuţia adusă de românii de altă naţionalitate la progresul ţării.
„Patria o fac şi limba, şi istoria, şi religia, şi tradiţiile. A da cu piciorul în toate acestea înseamnă a se lepăda cineva de patria sa, iar luminarea poporului său este cea mai înaltă datorie a oamenilor luminaţi şi patrioţi. A nu sprijini lupta pentru luminarea poporului sau a lucra contra existenţei ţării este totuna“. Vorbele îi aparţin marelui reformator al învăţământului românesc Spiru Haret (15 februarie 1851, Iaşi - 17 decembrie 1912, Bucureşti). Comparaţia acestei gândiri cu politica guvernanţilor din România zilelor noastre este de prisos.
Fiu de judecător din Iaşi, micul Spiru este trimis la şcoală înaltă, la Bucureşti. Urmează Liceul Sfântul Sava, apoi Facultatea de Ştiinţe din Universitatea Bucureşti. Îşi obţine doctoratul în Ştiinţe matematice la Paris, la 30 ianuarie 1878. Revine în ţară, unde începe să predea ca profesor de matematică la facultatea absolvită, apoi şi la Şcoala de ofiţeri de artilerie şi geniu, şi la Şcoala de poduri şi şosele. La 31 martie 1892 devine membru al Academiei Române, dar rolul său avea să fie mult mai amplu. Îl aştepta o ţară aflată în pragul secolului XX, care avea nevoie ca de aer de un învăţământ pe măsura timpurilor.
De convingere liberală, Spiru Haret era membru marcant al Partidului Naţional Liberal, calitate în care accede în guvern. Dar nimeni nu-i contesta valoarea de matematician, sociolog, pedagog, om politic. A avut trei mandate de demnitar al Instrucţiunii Publice, în perioadele: 31 martie 1897 - 30 martie 1899, 14 februarie 1901 - 20 decembrie 1904, 12 martie 1907 - 28 decembrie 1910. Timp de o săptămână (13 – 20 decembrie 1904) a asigurat interimatul la Ministerul de Interne. Din această postură configurează învăţământul românesc pe cicluri şcolare, înfiinţează grădiniţe şi şcoli, crează examenul de maturitate care atesta documentar absolvirea liceului şi concepe planuri speciale pentru şcolile vocaţionale: de artă şi meserii, militare, teologice. O statistică arată că în perioada 1897-1910, care au cuprins mandatele sale de ministru, în ţara noastră au fost ridicate 2.343 şcoli, dintre care 1.980 şcoli în timpul ministrului Haret.
„Un prim principiu care străbate ca un fir roşu legislaţia şi politică şcolară a lui Spiru Haret este caracterul naţional al învăţământului românesc. Intuind drumul spre viitor al şcolii româneşti, «marele ministru», cum îl numea Nicolae Iorga, a analizat profund întreaga legislaţie şcolară anterioară din ţara noastră, preluând într-o sinteză originală corespunzătoare nevoilor şcolii noastre doctrinele unor mari pedagogi ai lumii şi a reuşit să îşi contureze o politică şcolară proprie“, remarcă profesorul de istorie Eugen Orghidan în cartea sa „Spiru Haret - reformator al învăţământului românesc“. Principiul educaţiei patriotice s-a manifestat prin importanţa deosebită acordată limbii materne, istoriei şi geografiei în ambele cicluri, primar şi gimnazial. Grija pentru educarea păturii rurale a fost esenţiale. A deschis cantine şcolare unde copiii de ţărani să primească mese calde, pentru ca părinţii să-i lase la şcoală şi să nu-i mai folosească la muncile câmpului.
Caracterul practic al actului educaţional a fost o altă caracteristică a sistemului reformator gândit de Spiru Haret. A structurat programele şcolare creând scurtături pentru teoria cea întortocheată, astfel încât „cei care termină liceul şi chiar numai gimnaziul să nu se mai găsească cu totul dezarmat în lupta pentru viaţă“. Lucrul manual a fost încurajat, deoarece dezvolta abilitatea elevului „de a şti să se servească de mâinile sale pentru când ele vor trebui să-l hrănească“.
Ridicarea nivelului de pregătire a dascălilor, atragerea unor personalităţi în şcoli precum George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, Alexandru Vlahuţă, Octavian Goga, Aurel Vlaicu, Camil Ressu, George Enescu şi mulţi alţii, facilităţi pentru instruirea dascălilor, stabilitatea corpului didactic au fost doar câteva dintre principiile trasate de Haret pentru funcţionarea unui învăţământ viabil. Iar sistemul lui a fost viabil zeci de ani, din 1898 până în anii `20, când a fost înlocuită de legea lui Constantin Angelescu, care pregătea România pentru o nouă etapă.
În memoria celui care a creat reţeaua şcolară din Dobrogea, cea mai veche instituţie de învăţământ dintre Dunăre şi Marea Neagră îi poartă numele. Este vorba despre Colegiul Dobrogean Spiru Haret din Tulcea, înfiinţat la 1883. Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân din Constanţa a fost deschis în 1895.
Grăitor pentru corectitudinea celui care a visat un învăţământ performant pentru România este corespondenţa lui cu un învăţător, care i-a cerut să intervină pentru admiterea fiicei sale într-o şcoală. La 30 iulie 1908, Spiru Haret răspundea: „Îmi ceri să ajut pe fata D-tale la intrarea în Azil. Apoi ce pot eu face? Intrarea la Azil se face cu concurs, şi de ce m-aş amesteca eu ca să impun pe cutare sau cutare. Ce fel de concurs şi ce fel de dreptate ar mai fi? Şi ce-ar zice lumea? Eu mă muncesc să gonesc protecţiile din concursuri şi nu vine ca tocmai eu să le practic. Dacă fata este bine pregătită, eu sunt convins că va reuşi“.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
