Visul unui olimpic la matematică din România: „Să-mi fac mama fericită“. Femeia este agent de pază şi câştigă salariul minim pe economie

Visul unui olimpic la matematică din România: „Să-mi fac mama fericită“. Femeia este agent de pază şi câştigă salariul minim pe economie

Adelin Stanca, olimpic la matematică din Constanţa Sursa Facebook A.S.

Pentru Adelin Stanca, performanţele la competiţiile de matematică sunt drumul care va duce la bunăstarea familiei sale. Adolescentul de 16 ani, elev de excepţie al României, este crescut doar de mamă. „Am învăţat să nu-mi doresc mai mult decât strictul necesar“, mărturiseşte el.

Ştiri pe aceeaşi temă

Elev de excepţie al României, Adelin Stanca se pregăteşte să încheie clasa a X-a cu un palmares remarcabil. În anul şcolar care este pe sfârşite, liceanul din Constanţa a fost premiat la toate competiţiile naţionale de matematică la care a participat. La Olimpiada Naţională de Matematică a obţinut medalie de bronz, la Concursul de Matematică Magister-UNESCO a câştigat locul I, la Concursul de Matematică „N.N. Mihăileanu” (Constanţa) a luat premiul al III-lea, iar la Concursul de Matematică „Laurenţiu Panaitopol” (Tulcea) a primit menţiune.

A fost un an obişnuit pentru Adelin Stanca, elev la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, care din clasa a V-a este laureat al olimpiadelor de română şi de matematică. Ce este neobişnuit: olimpicul cu care România se mândreşte are un unic susţinător în familie, pe mama sa, Georgeta, care lucrează ca agent de pază pentru salariul minim pe economie.

Cum să creşti în lipsuri fără să renunţi la tine

„Până la moartea tatălui meu, situaţia familiei mele a fost una obişnuită, ca a majorităţii oamenilor. Nu am avut prea mult, dar nici prea puţin. Cred că era suficient pentru a ne descurca. Dar în urmă cu 6 ani, tatăl meu a decedat, suferind de o boală incurabilă. Eu şi mama am reuşit să facem faţă. Iniţial a fost mai greu. Mama mea lucrează ca agent de pază şi câştigă salariul minim pe economie“, dezvăluie Adelin Stanca.

Să creşti acceptând lipsurile materiale, pe lângă pierderea tatălui, te maturizează înainte de vreme. „Au existat momente în care am conştientizat că nu voi putea să-mi cumpăr toate cărţile de care am nevoie, că nu voi putea să mă întâlnesc cu colegii în diverse locuri sau că nu voi putea merge în tabere, excursii sau călătorii. Dar mama a încercat întotdeauna să mă protejeze de astfel de situaţii. În acelaşi timp, nici eu nu mi-am dorit mai mult decât strict ce îmi trebuia la acel moment“, este destăinuirea adolescentului de 16 ani. 

Tatăl lui Adelin a murit când fiul său era încă mic Sursa Facebook A.S.

Într-o lume care pune preţ pe acumulări băneşti, Adelin se putea pierde în frustrări şi eşecuri. Dar matematica era o problemă ce putea fi rezolvată, aşa că băiatul a preferat să îşi dedice timpul şcolii, care l-a răsplătit din plin. „M-a atras logica rezolvării problemelor. Îmi păreau mistere ce trebuie elucidate, iar pentru rezolvarea lor aveam nevoie de un raţionament corect. Mă bucuram nespus de mult când reuşeam să le rezolv“, relatează olimpicul.

Lecţia învăţată

Iniţial a fost pasionat mai mult de geometrie şi în mod special de geometria în spaţiu care necesită multă creativitate. În ultimul timp a devenit mai atras de algebră. Lucrează în principal din culegerea lui Mircea Ganga şi din Gazeta Matematică.

„Lucrez câte 2-3 ore pe zi, însă există şi perioade în care decid să iau o pauză. În perioada olimpiadei, timpul de lucru se poate duce spre 5-6 ore. Când descopăr un exerciţiu foarte interesant este posibil să pierd puţin noţiunea timpului. La ore mă duc întotdeauna cu lecţia învăţată. Lucrul la matematică înseamnă documentare, materie ştiută în avans, înainte de a fi făcută la clasă. În acest fel ai mai mult timp să o înţelegi. Apoi vine partea de durată, în care te aşezi la birou şi începi să rezolvi cât mai multe probleme, din ce în ce mai dificile. Doar astfel vei progresa, pe termen lung“, explică olimpicul reţeta performanţei. 

„Îmi amintesc cum mă jucam în copilărie <de-a profesorul>. Dintr-o uşă mai veche improvizam o tablă, făceam rost de cretă, de burete şi începeam să scriu tabla înmulţirii şi a împărţirii, în timp ce verişoara mea mai mică scria pe un caieţel după mine. Şi acum când ne amintim, râdem cu poftă“

Adelin Stanca, olimpic la matematică, din Constanţa

Nu îşi aminteşte să fi fost un moment zero în ceea ce priveşte pasiunea pentru matematică. A venit natural, odată cu dorinţa de a fi mai bun. „Probabil m-aş fi oprit la un moment dat., dar întotdeauna am fost încurajat să continui deoarece am potenţial, doar că trebuie să muncesc mult ca să am şi nişte rezultate“, spune Adelin. 

Iar încurajările au venit încă din clasele primare. Cea care i-a deschis apetitul pentru matematică a fost învăţătoarea Marcela Tudor de la Şcoala nr. 38 <Dimitrie Cantemir> din Constanţa. În gimnaziu a continuat munca diriginta care era profesoară de matematică - Doina Stanca (simplă potrivire de nume), care a avut încredere necondiţionată în potenţialul lui Adelin. Au contribuit apoi profesoarele Săftica Sava (matematică) şi Magdalena Muşat (limba română).

Mama lui Adelin, mândră de fiul său - la o festivitate de premiere Sursa Facebook A.S.

„Toţi au fost nişte dascăli superbi, de la care am învăţat extrem de multe. Acum la liceu îl am la clasă pe profesorul Nelu Chichirim, alături de care am reuşit să mă calific la prima mea olimpiadă naţională şi care a reuşit să-mi insufle mai multă responsabilitate pentru ceea ce fac, ajutându-mă să lucrez la defectele mele şi să fiu mai riguros în rezolvări. Este nevoie de o doză de talent nativ, dar munca este esenţială. Cam ca în orice domeniu, cred“, recunoaşte olimpicul la matematică.

Demnitatea, mai importantă

Nu s-a folosit niciodată de situaţia lui familială pentru scuze şi scutiri. Nu a făcut caz de asta, pentru că s-a temut că lumea îl va trata altfel dacă află. Nu avea nevoie de milă, indulgenţă sau respingere. „Sincer, situaţia mea de acasă nu am împărtăşit-o foarte multor persoane deoarece nu mi-am dorit să fiu judecat în funcţie de acest aspect, ci în funcţie de realizările mele. Eu consider că trăiesc într-un mediu familial echilibrat, prin intermediul căruia am reuşit să mă dezvolt. Însă le mulţumesc mult celor care s-au gândit la mine şi care m-au ajutat“, spune Adelin.

Şi sunt destui care au făcut-o, impresionaţi de tăria lui de caracter, de la profesori până la colegi. Decanul de la Facultatea de Matematică-Informatică din cadrul Universităţii Ovidius Constanţa l-a chemat la pregătire la Centrul Judeţean de Excelenţă în Matematică, pentru elevii de clasele a XI-a şi a XII-a, iar Asociaţia Elevilor din Constanţa a organizat o acţiune prin care fondurile obţinute din vânzarea ad-hoc a cărţii editate de emisiunea TV „Starea Naţiei“ au mers la el.

„Banii primiţi, aproape 1.400 lei, am decis să-i economisesc - pe majoritatea - pentru facultate, iar pe restul pentru a-mi cumpăra culegeri sau cărţi la matematică. Părinţii m-au învăţat că trebuie să fiu onest şi muncitor ca să obţin ce-mi doresc. Ei sunt modelele mele, pentru că ştiu ce eforturi au făcut ca eu să evoluez. Mama mă sprijină în tot ce fac. Mă bazez pe matematică în continuare şi visez ca după ce îmi termin studiile să pot duce un trai decent, să-i am aproape pe cei dragi şi să-mi fac mama fericită“, este dorinţa cea mai mare a lui Adelin Stanca, olimpicul la matematică. 

Adelin şi mama lui ţinându-i mâna pe umăr, la serbare Sursa Facebook A.S.

Adelin şi mătuşa lui, după un an şcolar încheiat cu coroniţă Sursa Facebook A.S.

Pe aceeaşi temă: 

Durerea unui olimpic de 15 ani: inima lui bate pentru matematică, dar are un defect din naştere, descoperit de medici

Liceanul genial al României care i-a făcut pe americani să exclame „Wow!“. Universităţile Columbia şi Harvard se bat ca să-l aibă student

 

 

 

citeste totul despre: