Vieţuitoarele din Marea Neagră, ameninţate de poluarea de pe coasta Turciei. Fenomenul s-a produs în trecut şi pe litoralul românesc
0
Flora şi fauna din Marea Neagră sunt din nou în pericol. Ameninţarea vine de pe coasta Turciei, unde din luna mai a fost sesizat un fenomen îngrijorător: o regiune extinsă a Mării Marmara este acoperită de un mucilagiu marin, care opreşte oxigenul să pătrundă în apele de mică adâncime, provocând moartea speciilor de peşti şi a crustaceelor.
Biologul constănţean Răzvan Popescu Mirceni spune că ceea ce în limbaj popular se numeşte „saliva mării“ este, de fapt, un complex de substanţe coroidale rezultate în cea mai mare parte pe fondul unor procese de descompunere a îngrăşămintelor folosite în agricultură, cum ar fi fosfaţii şi azotaţii, dar şi a deversărilor necontrolate. „Cum în zonă vântul nu apucă să antreneze valuri care să acţioneze în profunzime, curenţii sunt destul de slabi. Acum, când a apărut surplusul de materie organică, algele microscopice au profitat de acest lucru şi s-au înmulţit excesiv. În descompunere, după un ciclu de viaţă scurt, au consumat oxigenul şi în zonele de mică adâncime au început să moară toate celelalte organisme“, explică biologul apariţia acestui fenomen
Factorii care protejează litoralul românesc
Specialistul spune că şi litoralul românesc s-a confruntat cu acest fenomen în trecut, când în staţiunile litorale au apărut peşti morţi la ţărm. „La acea vreme, existau condiţii propice, întrucât Dunărea aducea în Marea Neagră un mare aflux de substanţe folosite în industria şi agricultura comunistă, care nu prea aveau nimic în comun cu protecţia mediului“.
Specialiştii turci avertizează că fenomenul de poluare s-ar putea extinde până pe coasta românească, însă biologul este de părere că ar putea fi de mică amploare datorită mai multor factori. În primul rând, la noi curentul marin acţionează de la nord la sud, care permite epurarea apei, în ţara noastră a scăzut aportul de substanţe organice din agricultură care era adus de Dunăre, iar recifele artificiale create împotriva eroziunii costiere oferă un suport dur pe care se depun o serie întreagă de organisme cum sunt scoicile, care filtrează masa de apă. „Pot fi afectate golfuleţele, unde condiţiile pot favoriza în primii ani condiţiile de apariţie a acestor fenomene, dar vor fi la o scară redusă“, crede biologul.
În privinţa speciilor de peşti care vor avea de suferit putem aminti aici cele care trăiesc la adâncimi mici, de maximum 15 – 20 de metri. „Este vorba de o zonă importantă, de depunere a icrelor pentru foarte multe specii de peşti, dar şi pentru crustacee sau zone de creştere a puietului“, explică Răzvan Popescu Mirceni.
Substanţele din ceea ce biologii numesc mucilagiul marin nu sunt periculoase pentru organismul uman, însă, în anumite condiţii, pot favoriza dezvoltarea salmonelei, întrucât în zona românească salinitatea apei este mai scăzută.
Pescuitul de melci, cel mai mare pericol pentru coasta românească
Din punctul de vedere al biologului, cel mai mare pericol pentru zona costieră românească este pescuitul industrial de melci rapana. „Dacă recomand pescuitul cu scafandri, sunt total împotriva celui industrial. În goana după profit, se preferă metoda mai productivă din punct de vedere economic, dar distructivă pentru mediu“, spune biologul. Melcii se recoltează cu pescadoare care sunt prevăzute cu instrumente metalice care rad tot substratul de mică şi medie adâncime, distrugându-se tot ceea ce înseamnă zona de substrat nisipos şi fauna adiacentă. Totodată, au de suferit habitatele de midii care reprezintă, pe lângă un filtrator natural, şi o resursă de hrană pentru foarte multe specii de peşti, spune biologul. Avizele prevăd o cotă de pescuit, dar nu şi cu ce unelte se pot pescui.
De-a lungul deceniilor, mai multe specii de peşti au dispărut din Marea Neagră. Dacă în anii ’60 existau 27 de specii de peşti cu valoare economică, în prezent, avem sub zece specii. Nu este vina doar a pescarilor români, ci şi a celor bulgari, turci sau ucraineni.
Se încarcă comentariile...
