Techirghiolul, în fotografii rare de epocă. Cum arăta staţiunea balneară unde boema îşi căuta inspiraţia şi tratamentul

Techirghiolul, staţiunea balneară a Dobrogei Sursă foto Aurelia Lăpuşan

Techirghiolul este numele sinonim cu vindecarea - datorită nămolului miraculos născut în străfundurile lacului sărat despărţit printr-o fâşie de nisip, de Marea Neagră. Legenda spune că minunea a fost descoperită de un păstor bătrân şi beteag, Tekir, al cărui măgar s-a împotmolit în nămolul lacului. Când au reuşit amândoi să iasă din noroi, durerile şi rănile le dispăruseră.

Primele consemnări despre efectele terapeutice ale lacului din 1854. În plin Război al Crimeii (1853-1856), Said Paşa, capul oştirii otomane, poposeşte în tabăra instalată pe malul lacului Techirghiol. După câteva băi, braţul lui rănit începe să se vindece.

Când Dobrogea a revenit României, după Războiul de Independenţă din 1877, elita românească a intuit potenţialul locului. Mihail Kogălniceanu sau boierul Ion Movilă devin mari latifundiari ai Dobrogei, cumpărând pământ întins pe întreaga suprafaţă a noii provincii.

„Este evident că marii proprietari care acumulau terenuri în jurul lacului aveau în vedere nu numai cultivarea acestora, ci şi valorificarea unei poziţii naturale privilegiate. Ghiolul este doctorul nostru, se spunea printre băştinaşi, ei recurgând la apa şi nămolul lacului pentru a se tămădui de diferite boli de piele sau umflături ale încheieturilor şi membrelor. «Tabloul calului care stă docil şi nemişcat în undele de la marginea lacului este unul zilnic, care se repetă din timpurile cele mai depărtate», scria dr. George Ulieru în studiile sale despre talasoterapie maritimă. În timpul verii veneau bolnavi din alte zone şi găzduiau la localnici sau se instalau, pur şi simplu, pe malul lacului pentru a încerca să se vindece de la apa şi nămolul miraculos“, relatează publicista Aurelia Lăpuşan, coautor alături de Ştefan Lăpuşan al Monografiei Techirghiolului.

În vara lui 1891 începe amenajarea Techirghiolului pentru exploatarea calităţilor sale balneare. Un întreprinzător, Hagi Pandele, crează primul stabiliment în acest scop. Într-un grajd vechi al proprietăţii sale, face câteva odăi şi pune un cazan pe pirostrii improvizând curele de băi calde. Îşi parcelează apoi domeniul şi începe să vândă loturi celor interesaţi de apa vie a lacului.

În 1894, Eforia Spitalelor Civile din Bucureşti cumpără de la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor 100 hectare de pământ în jurul lacului pentru construirea sanatoriului balnear ce va fi inaugurat la 4 iulie 1899. „Administratorii eforiei erau trei mari bărbaţi ai vremii: G.Gr. Cantacuzino, A. Ghica şi dr. Şutzu. Se constituie o comisie de experţi chimişti care să analizeze apa şi este desemnat un medic al eforiei care să viziteze cu atenţie locul. În răstimpul cât au durat lucrările dr. Chernbach şi dr. Sadoveanu fac primele rapoarte cu privire la efectele miraculoase ale băilor de Techirghiol. Tot în acest an mai mulţi soldaţi din Divizia Dobrogea cu suferinţe reumatismale şi boli de piele vin şi fac băi în lac iar, autorităţile militare hotărăsc, având în vedere bunele efecte, să trimită regulat soldaţi la acest tip de tratament. În 1899, în Techirghiol veneau în jur de 100-150 de persoane găzduite în locuinţele ţăranilor şi în Spitalul Maritim care era compus din două săli mari pentru scrofulosi (tuberculoşi) şi patru rezerve“, descrie Aurelia Lăpuşan.

Boema României prinde gustul Dobrogei. Încântaţi de farmecul Mării Negre, de peisajul litoralului şi de binefacerile Techirghiolului, aici devin vilegiaturişti mari nume ale culturii naţionale: artistul Constantin Tănase, scriitorii Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Tudor Arghezi şi Mircea Eliade cu familiile şamd. Constantin Tănase, părintele teatrului de revistă românesc, construieşte un sanatoriu pentru artişti denumit Vila Scena şi susţine ridicarea căminului cultural şi a bisericii Sfântul Ilie. Mircea Eliade a descris cu lux de amănunte vacanţele copilăriei petrecute la Techirghiol, unde familia lui deţinea o casă de vacanţă numită Vila Claudia. Locul pitoresc îi inspiră să creeze sau îi face să se inspire din aerul Techirghiolului. Camil Petrescu, de pildă, plasează aici o parte a acţiunii din Patul lui Procust.

„Techirghiol a devenit un traseu de vacanţă pentru intelectualii vremii. În paralel cu dezvoltarea Mamaiei, Techirghiol devine o destinaţie a oamenilor din lumea bună, interesaţi de calităţile terapeutice ale lacului cu «băi reci». Boema s-a mutat la Techirghiol, pentru ca, imediat după Primul Război Mondial, Eforie să devină ţinta elitelor cu bani. Artistii veneau în Dobrogea să picteze, scriitorii - ca Ionel Teodoreanu, care se refugia la Techirghiol, cu soţia si copiii - încercau să scrie, iar actorii îşi aveau cartierul general la Carmen Sylva (Eforie Nord). Techirghiol oferea lumii bune a secolului XX inspiraţie şi tratament“, arată publicista Aurelia Lăpuşan, cronicar al Dobrogei.

Ştefan şi Aurelia Lăpuşan Foto Arhivă personală

Pe aceeaşi temă:

Ce proprietăţi au nămolul şi apa de la Techirghiol. Infertilitatea şi bolile neurologice, vasculare sau respiratorii, tratate cu „aurul negru”

Cum se făcea plajă la începutul secolului trecut. Femeile şi bărbaţii se îmbăiau separat, iar damele nu aveau voie să se plimbe în lenjerie prin faţa bufetului

Sfântul cu cap de câine: Hristofor, singurul mucenic care a căpătat chip de animal. Era atât de frumos încât tulbura minţile femeilor

Scrisoare din Techirghiol de la Fanny către Liviu Rebreanu: „Sunt ca pământul scorojit, care primeşte ploaia sorbind-o cu toată lăcomia fierbinţelii lui“

Primul club nautic din România cere modificarea Codului Fiscal

Malurile lacului Techirghiol au fost reabilitate cu bani europeni: plajă mai mare, locuri de plimbare

Casa copiilor, la care Dumnezeu a pus piatra de temelie. Aşezământul din Techirghiol, închinat părintelui Arsenie Papacioc

FOTO VIDEO Părintele Arsenie Papacioc, „spitalul de urgenţă al sufletelor“

→

Imaginea 1/27: Techirghiol în arhiva vremii Sursă foto Aurelia Lăpuşan