Schimbarea la Faţă a Domnului, sărbătorită de ierarhi în Dobrogea
0Credincioşii vor sărbători sâmbătă, 6 august, Schimbarea la Faţă a Domnului, ziua în care Iisus Hristos Şi-a arătat Chipul Ceresc ucenicilor Săi.
Arhiepiscopul Teodosie al Tomisului a sâvârşit vineri, 5 august, Sfânta Liturghie la biserica „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul“, din apropierea comunei Mihail Kogălniceanu, parohie care îşi serbează hramul. Aici au fost aduse spre cinstire moaştele Sfântul Luca al Crimeei şi icoana Sfintei Irina Hrisovalanta, ce vor rămâne în biserică de joi, 4 august, ora 20.00, până vineri, 5 august, ora 13.00.
Biserica Ortodoxă Română îl cinsteşte la 5 august pe Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ - Hozevitul. El s-a născut în anul 1913, în satul Crăiniceni din judeţul Botoşani şi a primit din botez numele Ilie. La vârsta de 19 ani a plecat la mânăstirea Neamţ, unde timp de 4 ani a fost bibliotecar şi îngrijitor la bolniţă. În anul 1936 a fost tuns în monahism cu numele Ioan, după care a plecat în Ţara Sfântă, unde s-a nevoit timp de 10 ani la mânăstirea Sfântul Sava de lângă Bethleem. În anul 1947 a fost hirotonit diacon, apoi preot, după care a fost numit egumen al schitului românesc „Sfântul Ioan Botezătorul“ de pe valea Iordanului. Aici, timp de 5 ani a tradus scrieri ale Sfinţilor Părinţi şi a compus un volum de versuri duhovniceşti. În 1952 s-a mutat la mânăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul din pustia Hozevei, iar după un an s-a retras ca pustnic în peştera Sfintei Ana, din apropierea mânăstirii, şi a petrecut timp de 7 ani în aspre nevoinţe şi rugăciuni neîncetate. În data de 5 august 1960 s-a mutat către Domnul, şi a fost înmormântat în peşteră. După 20 de ani, în anul 1980, trupul sfântului a fost aflat neputrezit şi plin de bună mireasmă, motiv pentru care a fost depus la mânăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Ioan în luna iunie a anului 1992 şi este cinstit de credincioşii din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă.
Arhiepiscopul Lucian Florea, predecesorul ÎPS Teodosie, unul din biografii sfântului, nota: „Mulţi pelerini români sau de alt neam, poposind la schitul de la Iordan, se spovedeau la iscusitul duhovnic şi primeau Sfânta Împărtăşanie din sfinţitele sale mâini. Din sufletul său, ca dintr-un izvor curat şi îmbelşugat, curgeau cuvinte de mângâiere şi întărire duhovnicească. Ostenea zi şi noapte, împlinindu-şi cu neasemănată osârdie chemarea în slujba lui Hristos. Săvârşea cu multă evlavie slujbe, stătea de vorbă cu fraţii călugări sau cu credincioşii care treceau pe acolo, lucra în grădiniţă, alteori scria; noaptea se retrăgea în tufişurile de pe malurile Iordanului, rugându-se până către ziua. Uneori mergea timp de mai multe zile în deşertul Iordanului, petrecând singur în post desăvârşit, în rugăciuni şi metanii“.
Schimbarea la Faţă a Domnului
Sâmbătă, 6 august, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Schimbarea la Faţă a Domnului. Cu această ocazie, de la ora 8.00, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Ioan Rusul şi Schimbarea la Faţă“ din oraşul Ovidiu, situată lângă podul de cale ferată.
Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos este sărbătoarea în care Mântuitorul Şi-a modificat fizionomia, arătându-Şi chipul divin, pe muntele Taborului, în prezenţa a trei dintre ucenicii Săi: Petru Ioan şi Iacov. Datele istorice spun că sărbătoarea îşi are originea în momentul sfinţirii unei biserici zidite de Sfânta împărăteasă Elena, pe muntele Taborului, în secolul IV. Atestarea documentară a sărbătorii apare în prima jumătate a secolului V. În secolul VIII, odată cu generalizarea acestui praznic, Sfântul Andrei Criteanul compune o predică la Schimbarea la Faţă, iar Sfinţii Ioan Damaschin şi Cosma au compus imne religioase în cinstea sărbătorii. Datorită importanţei acestui praznic împărătesc, creştinii au dezlegare la peşte, aflându-ne în postul Adormirii Maicii Domnului.
Duminică, 7 august, începând cu ora 8.00, Ierarhul Tomisului va sluji Sfânta Liturghie la mănăstirea Crucea, cu prilejul serbării celui de-al doilea hram al aşezământului monahal, Sf. Cuv. Teodora de la Sihla. Biserica Ortodoxă Română o cinsteşte în data de 7 august pe Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla. S-a născut în Vânători - Neamţ, pe la anul 1650 şi a fost din tinereţe căsătorită. La vârsta de 30 de ani, deoarece nu avea copii, Teodora a hotărât să intre în monahism la schitul Vărzăreşti din Vrancea. Datorită unei invazii otomane, stareţa mânăstirii s-a refugiat împreună cu Teodora şi alte maici într-un loc mai retras, unde au vieţuit timp de 10 ani, după care Teodora s-a mutat în apropierea schitului Sihăstria. Însă armatele turceşti au ajuns şi aici, iar Teodora s-a ascuns într-o peşteră, cunoscută astăzi ca Peştera Cuvioasei Teodora, din apropierea schitului Sihla, construit între anii 1730-1763, în cinstea cuvioasei, când peştera a ajuns loc de pelerinaj. În anul 1856, sfintele moaşte ale cuvioasei au ajuns la Lavra Pecerska din Kiev, unde se află şi astăzi. Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla a fost canonizată de către Sfântul Sinod în anul 1992.
Pe aceeaşi temă:
Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga
Se încarcă comentariile...
