Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, hramul unei mari mănăstiri dobrogene

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, hramul unei mari mănăstiri dobrogene

Două din cele patru cruci de leac se mai păstrează şi astăzi la Dervent    FOTO Mănăstirea Dervent

La mănăstire mai există astăzi două dintre cele patru cruci de piatră crescute, conform tradiţiei păstrate de călugări şi credincioşi, pe locul unde au fost omorâţi patru creştini. La 14 septembrie, aşezământul îşi va sărbători unul dintre hramuri, Înălţarea Sfintei Cruci.

Ştiri pe aceeaşi temă

Istoria crucilor de piatră de la mănăstirea Dervent este păstrată şi transmisă de către credincioşi şi călugări, ea pierzându-se în negura timpurilor. Astfel conform reprezentanţilor aşezământului ”tradiţia vorbeşte despre patru creştini care au fost condamnaţi la moarte de către conducătorul cetăţii Dervent. Aceştia au fost duşi în arenă şi supuşi unor torturi greu de imaginat. Pe locurile unde au fost martirizaţi au fost găsite patru pietre crescute în formă de cruce. Nu se ştie momentul martirajului.”

În perioada stăpânirii otomane, Ahmet Bey (şeful unei raiale turceşti de pe malul Dunării), aflând că aceste cruci aduc binecuvântare, a cumpărat moşia. Aceasta a fost ferită de foamete şi de ciumă, iar mulţi creştini veneau aici la muncă, doar ca să se atingă de Sfintele Cruci. În preajma războiului pentru independenţa României, s-a călcat tradiţia ocrotirii crucilor. Unul din descendenţii lui Ahmet a mers la câmp la vremea secerişului şi a observat că aceste Sfinte Cruci sunt foarte cinstite de către slujitori. El a lovit cu sabia în Crucea cea mare şi i-a rupt braţele, iar pe două din cele trei mici le-a scos din pământ.

După Războiul de Independenţă, conform datelor postate pe site-ul mănăstirii, un cioban surdo-mut din Coslugea şi-a găsit vindecare la crucile de leac de la Dervent. Pe când îşi înapoia oile din marginea islazului l-a cuprins moleşeala, s-a întins şi şi-a aşezat capul pe braţele curcii tăiate. Aici a dormit până după-amiază. Când s-a trezit a auzit tunetele şi picăturile de ploaie. După ce şi-a strâns turma care se împrăştiase a realizat minunea. Vestea minunii s-a răspândit şi mulţi oameni şi-au găsit alinare la Crucile de leac de la Dervent, aşa cum au fost numite

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci s-a generalizat în Biserică începând cu secolul XI, până la acea dată ea fiind o sărbătoare locală ţunută mai ales de către credincioşii din Ierusalim. De altfel, de acest oraş se leagă două momente importane din istoriia crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Este vorba despre înălţarea Crucii în faţa credincioşilor din Ierusalim în anul 335, după descoperirea ei de către împărăteasa Elena şi de aceeaşi înălţare a Crucii în Ierusalim în anul 630, pe 14 septembrie, ca mulţumire pentru recuperarea ei de la perşi care o luaseră pradă de război în anul 615.

Înălţarea Sfintei Cruci este zi de post deoarece ne aminteşte de Patimile, Răstignirea şi moartea pe Cruce a Mântuitorului.
 
Joi, 14 septembrie, începând cu ora 8.30, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, care-şi serbează unul dintre hramuri. Apoi, ierarhul Tomisului va conduce o procesiune cu icoana Maicii Domnului de la Dervent spre Izvorul Tămăduitor din apropiere, unde va avea loc slujba de sfinţire a apei şi vor fi citite rugăciuni pentru ploaie.

Pe aceeaşi temă: 

Legenda tărâmului care a devenit loc de pelerinaj de Izvorul Tămăduirii

Secretele bucătăriei de la Mănăstirea Dervent, dezvăluite de călugărul Efrem. „Pentru a prepara o mâncare cât mai reuşită e musai să mai daţi şi greş“

Bunătăţi mănăstireşti făcute de călugărul Efrem, vestitul bucătar al Derventului. Merindele pe care le mănânci cu ochii

Istoria legendarului preot Elefterie, duhovnicul de la Dervent. Vândut de un enoriaş pentru câţiva arginţi, a apărat credinţa în Dumnezeu cu preţul vieţii

 
 
citeste totul despre: