Să ne cunoaştem istoria. Hârşova, cetate otomană

Publicat: 05.05.2014 18:36

Ultima actualizare: 07.08.2022 18:08

Carsium, o bijuterie a Dobrogei FOTO Arhivă Adevărul

Sâmbătă, 10 mai, la Hârşova se va ţine o lecţie de istorie: despre cetatea Carsium din localitate, predată de responsabilul şantierului arheologic.

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în parteneriat cu Uniunea Democrată a Turcilor din România, Filiala Hârşova, organizează, sâmbătă, 10 mai 2014, o nouă ediţie a manifestării ,,Hârşova – cetate otomană”. Invitat de onoare este Excelenţa sa, Ali Bozçalişkan, consulul Republicii Turcia la Constanţa.

După ce va fi vizitat Muzeul „Carsium” din Hârşova, va avea loc o conferinţă cu tema ,,Noi date despre cetatea medievală de la Hârşova pe baza documentelor istorice şi a descoperirilor arheologice recente”, susţinută de dr. Constantin Nicolae, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic.

Urmează apoi vizitarea cetăţii, geamiei şi necropolei otomane. Activitatea este o continuare a unui şir de manifestări dedicate prezenţei otomane la Hârşova.

Istoria cetăţii

Romanii şi-au dat seama încă de la început de importanţa strategică a acestor locuri şi, în vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost durată din piatră şi cărămidă o puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existat mai înainte cea getică, cunoscută sub numele de Carsium – în prezent oraşul Hârşova.

Cetatea este menţionată frecvent în toate documentele antichităţii începând din secolul al II-lea cu numele de Carsum, Carsio, Carso, Carsos. Cel mai probabil, toponimul are origine tracică şi este legat de aspectul stâncos al locului.
Sursele istorice indică distrugerea repetată a cetăţii şi refacerea ei în timpul împăraţilor Constantin cel Mare şi Justinian.

După încheierea vieţii romano-bizantine la Dunărea de Jos începe istoria cetăţii medievale de la Hârşova. În secolul al X-lea aceasta este reconstruită de bizantini şi mai târziu de genovezi. Între secolul al XV-lea şi prima parte a secolului al XIX-lea este stăpânită de turci.

Potrivit cronicarului Evlia Celebi, localitatea a figurat în documentele otomane cu numele de Harisova. Cetatea medievală este mai bine cunoscută pentru această perioadă datorită documentelor istorice şi faptului că urmele zidului de incintă care apăra oraşul, pe o suprafaţă de cca 24 ha, se văd în mai multe locuri astăzi.

Cetatea a fost apoi teatrul unor sângeroase confruntări între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist, suferind numeroase distrugeri. Prin pacea de la Adrianopol, Poarta este obligată să dărâme fortificaţiile de pe malul drept al Dunării, iar cetatea este aruncată în aer. Pe locul ei se clădeşte Hârşova modernă.

Din ruinele cetăţii, astăzi, se mai văd câteva ziduri impunătoare. „Turnul comadantului”, pe latura de nord a incintei mici, se păstrează pe înălţimea de peste 9 m. La Dunăre, un zid monumental, lung de 40 m, marchează zona în care a activat portul din antichitate până la distrugerea cetăţii, vreme de 17-18 secole.