Radiografia educaţiei. Într-un sat amărât din judeţul Constanţa, grupul sanitar al şcolii a costat 53.000 euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O radiografie a reţelei educaţionale din judeţul Constanţa este realizată la începutul fiecărui an şcolar de Asociaţia Elevilor din Constanţa. Rezultatele studiului făcut de liceeni dau măsura interesului pe care-l manifestă autorităţile locale pentru a avea o comunitate cu un nivel bun de educaţie, cu şanse la un loc de muncă, fără să depindă de un ajutor social acordat de primărie.

Liceenii au înaintat primăriilor un set de întrebări, după criterii care vizează bugetul alocat, cheltuielile materiale, situaţia burselor şcolare, asigurarea pazei etc în unităţile şcolare de care răspund financiar. Datele strânse au fost cuprins într-un Index privind accesul la educaţie în anul şcolar 2015-2016.

Acest al doilea index elaborat de AEC arată în primul rând cât de receptivi au fost primarii în a furniza date cerute prin Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Unii au fost prompţi şi au răspuns solicitării în termenul prevăzut de lege (maximum 30 zile - Poarta Albă, Mihai Viteazu, Techirghiol, Horia, Constanţa, Oltina, Cumpăna, Valu, Negru Vodă, Bărăganu 27, Hârşova), alţii au răspuns târziu sau în bătaie de joc dând date incomplete, laconice (Cogealac, Pantelimon) sau chiar false (Castelu), alţii nu s-au sinchisit de index (Ovidiu, a cărui soţie este chiar directoarea liceului din oraş), iar alţii au ajuns să admonesteze pe un ton vehement liceenii membri ai AEC care colectau datele (Ciobanu).

Cei care au refuzat să pună datele publice la dispoziţia Asociaţiei Elevilor din Constanţa vor fi acţionaţi în instanţă.

„Anul trecut, fiind la prima ediţie a indexului, ne-am confruntat cu refuzuri la solicitările noastre telefonice. Anul acesta am făcut solicitările prin Legea 544, ca să îi putem trage astfel la răspundere. Primarii au o deficienţă gravă, dovedind că nu înţeleg mecanismele statului român, nici nu-i interesează progresul educaţiei în comunitatea lor“, a explicat Constantin-Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Mai mult, în unele localităţi, liceenii AEC au descoperit pe ce s-au dus sume importante din bugetul educaţiei. În satul Plopeni, la şcoala unde învaţă 148 elevi, grupul sanitar a costat 53.000 euro. „Vom sesiza Curtea de Conturi în legătură cu această investiţie“, a subliniat liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Cauze şi efecte

Studiul măsoară gradul şi modul în care autorităţile locale din judeţul Constanţa şi-au îndeplinit obligaţiile legale în vederea asigurării unui acces gratuit, echitabil şi universal la educaţie pentru toţi copiii, în anul şcolar 2015-2016. Acest lucru se reflectă direct în situaţia anuală de la finele anului şcolar, când apar rezultatele examenului de Bacalaureat, cu o statistică ruşinoasă pentru un judeţ de talia Constanţei, sub media naţională. AEC a ajuns astfel la concluzia că judeţul Constanţa este corigent la asigurarea accesului liber la educaţie şi în anul şcolar 2015-2016. În judeţul Constanţa învaţă 101.000 elevi, incluzând ciclul preşcolar, dintre care 44.000 în reşedinţa de judeţ.

„Este recunoscut faptul că în judeţele unde există o cultură a acordării burselor şcolare, încă din anul 2011 de la apariţia acestui drept în forma actuală, promovabilitatea la examenul de Bacalaureat este peste media naţională. La sesiunea iunie-iulie 2016, în judeţele Cluj (84,27%), Bacău (80,38%), Galaţi (79,73%), Braşov (79,16%), Iaşi (77,48%), precum şi în sectorul 4 (77,44%), sectorul 2 (77,10%) ş.a. promovabilitatea a fost mult mai ridicată decât media naţională de 68,1%. Pe de altă parte, în judeţul Constanţa promovabilitatea a fost cu aproape 8% sub media naţională, fiind doar de 61,89%“, demonstrează Manda.

Cercetarea a fost realizată prin intermediul a nouă indicatori, atât cantitativi, cât şi calitativi: asigurarea de alocaţii bugetare pentru investiţii majore, reparaţii capitale sau consolidări; derularea de investiţii majore, reparaţii capitale sau consolidări; acordarea burselor şcolare; cuantumul burselor şcolare; asigurarea de subvenţii pentru internate şi cantine; asigurarea pazei unităţilor de învăţământ; sprijinirea participării la concursuri şcolare sau activităţi recreative; asigurarea cheltuielilor materiale cu bunuri şi servicii şi existenţa de alte facilităţi în vederea asigurării accesului liber la educaţie.

„Rezultatele sunt profund dezamăgitoare, acestea arătându-ne existenţa unei probleme generalizate la nivelul judeţului: lipsa interesului pentru educaţie, o atitudine dăunătoare care duce la creşterea ratei de părăsire timpurie a şcolii şi la excluziunea socială a multora din copiii de vârstă şcolară aflaţi în situaţie de risc, probleme care vor accentua subdezvolarea şi starea de sărăcie în care se află multe din comunităţile locale din judeţul Constanţa. Putem spune că judeţul Constanţa a rămas corigent la capitolul asigurării liberului accesului la educaţie, media obţinută fiind de 3,23. În cele mai multe cazuri, autorităţile locale nu îşi îndeplinesc obligaţiile impuse de lege pentru asigurarea accesului liber la sistemul de educaţie pentru copiii din propriile lor comunităţi“, a relatat Alex Nicolae Burghelia, vicepreşedintele AEC.

Liceenii de la Asociaţia Elevilor din Constanţa, care au realizat Indexul accesului la educaţie Foto S.I.

Asociaţia Elevilor din Constanţa AEC Foto Sînziana Ionescu

Nota maximă obţinută de o unitate administrativ-teritorială îi aparţine comunei Cobadin, care, în urma adunării punctajelor defalcate a însumat o notă de 7,33. Cele mai mari probleme în judeţul Constanţa constau în lipsa acordării burselor şcolare, o obligaţie a autorităţilor locale, prin Legea educaţiei naţionale. În doar 7 (10%) unităţi administrativ-teritoriale, din totalul celor 70 analizate, elevii au posibilitatea de a beneficia de burse şcolare. Unele au cuantumuri jenante, cum ar fi bursele de ajutor social date copiilor cu grave probleme (de sănătate, de familie), care primesc 12 lei la Năvodari sau 20 lei la Saligny şi Albeşti.

„Chiar dacă efectele benefice ale asigurării burselor sunt recunoscute pentru reducerea abandonului şcolar (bursa de studiu şi bursa de ajutor social) şi creşterea performanţelor şcolare (bursa de merit şi cea de performanţă) o majoritate covârşitoare a autorităţilor locale refuză să acorde această facilitate, cel mai probabil din cauza lipsei de interes faţă de investiţia în educarea copiiilor care studiază în respectiva localitate, capitalul uman prin care comunitatea locală se poate dezvolta“, spun membrii AEC.

Şi lista continuă

În judeţul Constanţa sunt pregnante şi alte probleme, care afectează accesul gratuit, echitabil şi universal la educaţie pentru toţi copiii de vârstă şcolară, cum ar fi:

· Lipsa investiţiilor majore în imobilele destinate actului de educaţie – doar în 18 (25,7%) UAT-uri, din totalul de 70, autorităţile locale au derulat investiţii majore în anul şcolar 2015-2016;

· Neasigurarea pazei unităţilor de învăţamânt – în doar 22 de localităţi (31,4%), din totalul de 70, autorităţile locale asigură paza unităţilor de învăţământ, în restul de aproximativ 70% elevii şi părinţii fiind nevoiţi să achite sume de bani pentru asigurarea acestui serviciu;

·Asigurarea cheltuielilor materiale cu bunuri şi servicii – în 50% din localităţile judeţului autorităţile locale refuză să acorde sume destinate cheltuielilor materiale cu bunuri şi servicii, astfel încât elevii sunt nevoiţi să vină cu bani de acasă pentru achiziţionarea de bunuri precum: mobilier, instrumente de birotică şi papetărie sau pentru servicii cum ar fi cel de renovare a sălilor de clasă.

„Am plecat de la o statistică îngrijorătoare, conform căreia 51% din copiii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce înseamnă că peste 1 din 2 copii români au venituri disponibile sub pragul sărăciei, se află în stare de deprivare materială severă sau trăiesc într-o gospodărie cu o intensitate foarte redusă a muncii. Un număr de 53 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Constanţa nu au obţinut nota de trecere, punctajele cumulate ale acestora fiind sub 5,00. Aceste autorităţi locale trebuie să înţeleagă că investiţia în educaţie este o investiţie în viitor, fiind unica şansă de dezvoltare a comunităţilor rurale.

Pentru primarii şi consilierii locali, aflaţi în acest moment la început de drum în mandatul 2016-2020, investiţia în educaţie, în vederea creşterii numărului de copii cuprinşi în sistemul de învăţămât, numărului de absolvenţi ai învăţamântului liceal, precum şi numărul de elevi care promovează examenul de Bacalaureat şi acced în învăţamântul superior, trebuie să devină prioritatea principală, aceasta reprezentând de fapt o investiţie pe termen lung în beneficiul întregii comunităţi locale“, a mai afirmat Constantin-Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

Clasificarea unităţilor administrativ-teritoriale în Indexul educaţiei 2015-2016

Rank UAT Punctaj 1 COMUNA COBADIN 7,33 2 ORASUL CERNAVODA 7,12 3 COMUNA 23 AUGUST 7,00 4 ORASUL TECHIRGHIOL 6,85 5 COMUNA MIHAI VITEAZU 6,50 6 ORASUL NAVODARI 6,30 7 MUNICIPIUL CONSTANTA 6,09 8 COMUNA SALIGNY 6,05 9 COMUNA AMZACEA 6,00 10 COMUNA BARAGANU 6,00 11 COMUNA CUMPANA 6,00 12 COMUNA ALBESTI 5,66 13 COMUNA CRUCEA 5,50 14 MUNICIPIUL MANGALIA 5,13 15 COMUNA LIMANU 5,00 16 COMUNA SILISTEA 5,00 17 COMUNA TUZLA 5,00 18 COMUNA POARTA ALBA 4,69 19 COMUNA MIRCEA VODA 4,50 20 COMUNA RASOVA 4,50 21 COMUNA TOPALU 4,50 22 COMUNA TORTOMAN 4,50 31 ORASUL MURFATLAR (BASARABI) 4,09 23 COMUNA CHIRNOGENI 4,00 24 COMUNA GRADINA 4,00 25 COMUNA INDEPENDENTA 4,00 26 COMUNA LUMINA 4,00 27 COMUNA MIHAIL KOGALNICEANU 4,00 28 COMUNA TARGUSOR 4,00 29 COMUNA PECINEAGA 3,79 30 COMUNA VALU LUI TRAIAN 3,61 32 COMUNA DUMBRAVENI 3,50 33 COMUNA HORIA 3,50 34 COMUNA ISTRIA 3,50 35 COMUNA PESTERA 3,50 36 ORASUL BANEASA 3,50 37 COMUNA ADAMCLISI 3,00 38 COMUNA COSTINESTI 3,00 39 COMUNA ION CORVIN 3,00 40 COMUNA OLTINA 3,00 41 MUNICIPIUL MEDGIDIA 3,00 42 COMUNA CERCHEZU 2,50 43 COMUNA CIOCIRLIA 2,50 44 COMUNA DOBROMIR 2,50 45 COMUNA MERENI 2,50 46 COMUNA OSTROV 2,50 47 COMUNA SEIMENI 2,50 48 COMUNA VULTURU 2,50 49 ORASUL HARSOVA 2,50 50 ORASUL NEGRU VODA 2,50 51 COMUNA CASTELU 2,00 52 COMUNA LIPNITA 2,00 53 COMUNA ALIMAN 1,50 54 COMUNA GHINDARESTI 1,50 55 COMUNA TOPRAISAR 1,50 56 COMUNA GIRLICIU 1,00 57 COMUNA COGEALAC 0,50 60 COMUNA PANTELIMON 0,50 58 COMUNA CUZA VODA 0,00 59 COMUNA FANTANELE 0,00 61 COMUNA AGIGEA 0,00 62 COMUNA CIOBANU 0,00 63 COMUNA COMANA 0,00 64 COMUNA CORBU 0,00 65 COMUNA DELENI 0,00 66 COMUNA NICOLAE BALCESCU 0,00 67 COMUNA SACELE 0,00 68 COMUNA SARAIU 0,00 69 ORASUL EFORIE 0,00 70 ORASUL OVIDIU 0,00   MEDIE JUDEŢ 3,23

Pe aceeaşi temă:

Ţării, cât mai mulţi şomeri. Educaţia este aruncată din naveta elevilor. Abandonul şcolar creşte galopant de la plafonarea decontării la maximum 25%

Liceenii din Constanţa, victorie consfinţită în instanţă contra MEN. Ministerul Educaţiei, obligat să asigure licitaţia pentru manualele elevilor


 

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite