Pictorul francez care a făcut celebră ia românească, La Blouse Roumaine. Un semn ascuns este „cusut“ în lucrare

Pictorul francez care a făcut celebră ia românească, La Blouse Roumaine. Un semn ascuns este „cusut“ în lucrare

Tablouri de Henri Matisse Foto Reuters

Era aprilie 1940, când cel mai important colorist al secolului al XX-lea, Henri Matisse, dădea tuşa finală unei picturi care avea să devină simbolul unei mişcări artistice universale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pânza de dimensiuni 92 x 73 centimetri avea fundal roşu, pe care se odihnea o tânără cu chip curat, ce purta o fusta albastră învoaltă şi o bluză albă cu însemne populare de o neasemuită frumuseţe.

„La Blouse Roumaine“ avea să-şi intituleze artistul francez lucrarea pe care a început-o la Paris şi a terminat-o la Nisa, oraşul unde se stabilise. Când a văzut tabloul, probabil Matisse a zâmbit gândindu-se la reacţia faimoaselor sale prietene românce din Franţa, care îl inspiraseră: Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna de Noailles şi Martha Bibescu.

Henri-Émile-Benoît Matisse s-a născut la 31 decembrie 1869, în localitatea La Cateau-Cambresis, fiind fiul cel mare al unui prosper comerciant de grâne.

A renunţat la cariera de avocat pentru pictură, pe care a descoperit-o în timpul convalescenţei, în 1889. A început să studieze la Académie Julian din Paris, unde a fost introdus în lumea fantastică a culorii, care a căpătat pentru el nuanţe din ce în ce mai dramatice.

Astfel că la finele anilor 1890, Matisse lasă în urmă peisajele tradiţionale şi devine captivat de suavul impresionism, noul curent din pictură. Talentul său este eliberat de conformism, iar Matisse cutează să meargă mai departe, să exploreze cromatica, care devine puternică, vie, dură chiar, expresie a ceea ce specialiştii numeau „fauvism“ (bestia sălbatică). Acest curent nu a rezistat timpului, dar Henri Matisse a rămas în istoria artei ca lider al fauvismului.

În 1918, pictorul se mută la Nisa, oraş unde va rămâne până la sfârşitul vieţii, la 3 noiembrie 1954. Locuieşte într-un hotel, Regina, aproape de locul unde va fiinţa muzeul ce îi poartă numele, situat pe dealul Cimiez, lângă ruinele galo-romane şi mănăstirea franciscană Notre Dame, în cimitirul căruia avea să se odihnească pentru totdeauna. Aici, la Nisa, Matisse desăvârşeşte în aprilie 1940 „La Blouse Roumaine“, după o muncă asiduă de 6 luni. În acest timp, artistul face 11 fotografii-document ale evoluţiei lucrării. Imaginile foto au fost expuse şi ele alături de pictură, la vernisajul de la Galeria Maeght din Paris.

Fuziunea liniilor, culorile tari care se armonizau, ovalul feţei modelului şi înfoiala mânecilor cusute au creat un tablou care avea să aducă în atenţia lumii superba ie românească, pe care o purtaseră cu atâta mândrie reginele şi prinţesele Casei Regale a României. Designeri celebri au introdus în colecţiile lor simbolul naţional al femeilor românce, iar în 2013 o comunitate online românească, intitulată La Blouse Roumaine, a născut mişcarea prin care ziua de 24 iunie, când este sărbătoarea Sânzienelor, a devenit Ziua Universală a Iei.

Şi mai este un amănunt: Henri Matisse a refuzat să părăsească Franţa odată cu invazia hitleristă din 1940, considerând că este de datoria lui să rămână în ţara sa, în momentele de grea cumpănă. Patriotismul este astfel cusut în tabloul care reprezintă sufletul românesc şi care poate fi admirat la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris.

Henri Matisse Sursă foto henri-matisse.org

Pe aceeaşi temă:

FOTO Ziua Universală a Iei, celebrată de Sânziene. Bluza tradiţională românească, propusă ca brand de ţară

Institutul Cultural Român şi-a propus recunoaşterea iei ca simbol naţional

Este Ziua Iei Româneşti: piesa vestimentară care nu se demodează niciodată

FOTO România intră la 24 iunie în hora de Sânziene. Îmbracă o ie de Ziua Universală a Iei!

MAE a dat şi cu ia în gard, la Expo Milano 2015. „Ia tradiţională românească“ prezentată lumii întregi este, de fapt, o banală bluză „de calitate îndoielnică“

 

 

citeste totul despre: