Mihai Eminescu, turistul nepereche de la malul mării: „Kustenge este un oraş mic, dar îngrijit“
0
Astăzi, este ziua lui Mihai Eminescu. Poetul nepereche al neamului românesc, Mihai Eminescu, a stat timp de 10 zile la Constanţa, unde s-a tratat de un ulcer varicos.
Era anul 1882 când Mihai Eminescu, care avea 32 de ani, a venit la mare să se trateze de o boală a picioarelor, ca să se „curarisească“. Se luase după publicitatea care se făcea localităţii Kustenge în presa din Bucureşti: „Marea face bine la tot“.
Ca să ajungi în acele vremuri la mare nu era uşor. De la Bucureşti la Giurgiu Mihai Eminescu a mers cu trenul, apoi a luat vaporul până la Cernavodă. Prima cursă a piedut-o aşa că o noapte a dormit la un prieten de-al său. A doua zi de dimineaţă, s-a urcat din nou în tren la Cernavodă şi a ajuns, într-un sfârşit, la Constanţa. Podul de la Cernavodă, care făcea legătura între Dobrogea şi restul ţării, a fost inaugurat abia în 1985.
Pe perioada cât a stat la Constanţa, Mihai Eminescu s-a cazat la mansarda fostului Hotel D`Angleterre din zona istorică a oraşului, pe locul căruia se află astăzi Hotelul Intim. Hotelul la care a stat Eminescu a fost construit înainte de anul 1878 de către compania engleză care a construit şi calea ferată Cernavodă – Constanţa şi apoi Portul Constanţa, aşa cum ne povesteşte Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanţa.
Kursaal
„Kustange, un oraş mic, dar îngrijit“
Pe perioada şederii la mare, Luceafărul poeziei româneşti i-a scris trei scrisori Veronică Micle. „Scrisorile au o mare însemnătate pentru oraşul nostru, pentru că, pe lângă faptul că aici găsim evocată dragostea lui pentru Veronica Micle, este o dovadă că Eminescu a locuit, o perioadă, în oraşul de la malul mării. El spunea despre Kustenge, veche denumire a Constanţe, că este un oraş mic, dar îngrijit, iar casele au un aspect plăcut“, spune Doina Păuleanu.
Eminescu vorbeşte în scrisorile sale şi despre precursorul Cazinoului, Kursaal. A fost construit în anul 1880, în aceeaşi zonă a peninsulei, mai exact lângă Farul Genovez. Se numea Kursaal (sală de relaxare) şi era construit din lemn şi paiantă.
Pe terasa cazinoului
„Eminescu s-a plimbat pe bulevardul Elisabeta şi vorbeşte în scrisorile sale despre o terasă înaltă deasupra mării, care nu putea fi alta decât ce a cazinoului“, spune Doina Păuleanu.
Pe lângă faptul că a încercat să-şi trateze trupul, poetul nostru nepereche şi-a îngrijit şi sufletul. El descria o mare veşnic schimbătoare, pe care ar fi vrut să plutească alături de Veronica Micle.
Dar nu au apucat să se bucure împreună de întinderea nesfârşită. În 1989, când Eminescu a murit, Veronica a aşezat pe pieptul lui o cunună de „nu-mă-uita“. La scurt timp, ea s-a retras la Mănăstirea Văratec. După 50 de zile, s-a sinucis cu arsenic.
Pictură Claudia Mandl
Se încarcă comentariile...
