Legea care le interzice sutelor de mii de români din Ucraina să-şi mai vorbească limba maternă: „Ne aşteaptă vremuri mai grele decât înainte de Unire“

Cernăuţi

Rada Supremă din Kiev se pregăteşte să adopte o lege a limbii ucrainene, care va lovi în minorităţile naţionale. Românii, care au reuşit să-şi păstreze limba în ultimul secol, se tem că procesul de ucrainizare forţat va duce la vărsare de sânge. Autorităţile româneşti de la Bucureşti nu au luat nicio poziţie oficială.

În Cernăuţi, spune academicianul Alexandrina Cernov, din Cernăuţi, situaţia este tensionată. Pe de o parte, viaţa lor va fi afectată de hotărârea adoptată de Biserica Ortodoxă Rusă de a întrerupe legăturile sale cu Patriarhia de la Constantinopol, căreia îi reproşează că doreşte să recunoască o Biserică ortodoxă ucraineană independentă de Moscova.

„Pe teritoriul Ucrainei sunt 134 de parohii româneşti, dintre care 127 în actuala regiune Cernăuţi. În ultima sută de ani, slujbele se ţin în limba română, chiar şi  în perioada austriacă. Enoriaşii spun că nu le vor da drumul ucrainenilor în biserică ca să propage limba ucraineană. Situaţia este atât de încordată, că am vorbit cu câţiva preoţi care au spus că în cazul în care cei din biserica lui Filaret vor fi foarte insistenţi, se poate ajunge la vărsare de sânge, pentru că ţăranul nu este profesor. El îşi apără credinţa“, spune academicianul.

Alexandrina Cernov spune că pentru românii de aici este o perioadă mai grea decât cea înainte de Marea Unire, mai ales în lumina declaraţiilor lui Vladimir Putin care a spus că Rusia, în toată istoria sa, a apărat creştinătatea şi o va apăra mai departe. „Dacă se mai amestecă în conflictul ăsta şi Putin, o să fie grav, pentru că Putin vrea nu numai Bucovina, vrea toată România“, a spus Alexandrina Cernov (foto dreapta).

Tabloul religios este imprevizibil în Cernăuţi. „Ar fi bine să ne păstrăm limba română în biserică. Dacă ne iau limba română din şcoală şi ne-o iau şi din biserică, ne ucrainizează foarte uşor. Ştiţi ce se poate întâmpla? Eu bănuiesc că, în momentul în care se termină tot procesul religios pe relaţia Constantinopol-Moscova-Kiev şi limba în bisericile româneşti va fi înlocuită cu cea ucraineană, foarte multe sate vor cere să treacă sub Patriarhia lui Daniel“.
 

„Ne aşteaptă vremuri mai grele decât cele premergătoare Unirii“

Academicianul spune că noi, românii, sărbătorim Unirea prin „manifestări simple şi camuflate“. În schimb, autorităţile ucrainene au elaborat o lege a învăţământului prin care nu se mai permite predarea materiilor în limba română în şcolile din localităţile locuite de români, ci numai în limba ucraineană, iar Rada Supremă de la Kiev a votat în prima citire, aşa se numeşte la ei, o lege prin care limba ucraineană va fi obligatorie, iar inspectorii care vor descoperi că se vorbeşte în altă limbă decât cea ucraineană vor aplica amenzi.
 

„Ne aşteaptă vremuri grele, mai grele decât cele premergătoare Unirii. Sub stăpânire austriacă am avut dreptul, în clasele primare, să învăţăm în limba română. Practic, în secolul XX am avut patru limbi de stat: germană, română, rusă şi acum ucraineană. Dacă împărţim 100 la 4 înseamnă că fiecare generaţie a fost nevoită să vorbească o altă limbă. Ţăranul nostru tot româneşte vorbea. Până când şi satele ucrainene vecine cu noi vorbeau limba română“, spune academicianul. 

„O mare lovitură împotriva minorităţilor naţionale“

Proiectul de lege al Radei Supreme, adoptat, în primă lectură, la data de 4 octombrie, vine pe fondul unui trend deja confirmat de consolidare a identităţii naţionale ucrainene prin reducerea drepturilor de care bucură minorităţile naţionale din Ucraina, spune dr. Dorin Popescu, fost diplomat al României la Cernăuţi, actualmente preşedinte al Asociaţiei „Casa Mării Negre / Black Sea House“. 

„Proiectul este văzut de către comunitatea românească din Ucraina drept o «mare lovitură împotriva minorităţilor naţionale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia»“, spune fostul diplomat.

Documentul adoptat în Radă include controversatul articol 7 al Legii-cadru privind Educaţia, adoptată în septembrie 2017, care limitează dreptul la studii în limba maternă şi împotriva căruia s-au pronunţat în mod repetat românii din Ucraina, dar şi  Budapesta şi Bucureştiul. 

Articolul 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană prevede editarea presei scrise doar în limba de stat. Astfel, „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub acelaşi nume, să corespundă conţinutul, volumul şi modalitatea de tipar, ediţiile trebuie să aibă aceeaşi numerotaţie şi să fie tipărite în aceeaşi zi”.

Astfel, consideră diplomatul, după adoptarea legii în această formă, dacă redacţiile publicaţiilor în limba română din Ucraina (“Concordia”, „Libertatea Cuvântului”, „Zorile Bucovinei”, „Gazeta de Herţa”, „Monitorul de Hliboca”, publicaţiile periodice, poate chiar „Mesager bucovinean”) doresc să editeze ziarul sau revista lor în altă limbă, sunt obligate să traducă integral conţinutul articolelor în limba de stat. Aşadar, potrivit evaluărilor românilor din nordul Bucovinei, “în cel mai bun caz presa românească scrisă din Ucraina va deveni bilingvă”.  

Acelaşi articol prevede că „în zona de distribuire a unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeaşi ediţie, în limba ucraineană”. Dacă redacţia respectivă îşi doreşte să editeze un ziar integral în limba română, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu acelaşi nume, tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat; în acelaşi timp, toate cheltuielile de traducere şi de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licenţa. Editurile din Ucraina vor fi obligate prin această lege să publice cărţi în limba ucraineană în proporţie de cel puţin 50% pe parcursul unui an.  

Articolul 25 al proiectului de lege prevede că “evenimentele publice se vor desfăşura doar în limba ucraineană”. Organizatorul unui eveniment public va asigura traducerea integrală în limba de stat a acestuia dacă cineva dintre participanţi va vorbi într-o altă limbă decât cea ucraineană.  

Articolul 36 al proiectului de lege prevede că numele şi prenumele cetăţenilor ucraineni vor fi scrise doar în limba de stat, „potrivit regulilor de ortografiere ucraineană”, Este interzisă traducerea în alte limbi a numelor localităţilor şi a instituţiilor de stat. Această prevedere afectează direct scrierea numelor localităţilor, inclusiv a celor locuite de minorităţi. Românii din Ucraina vor fi astfel lipsiţi de dreptul de a păstra numele localităţii lor în limba maternă. Proiectul de lege se referă şi la anunţuri (afişe) stradale: acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română / altă limbă.  

Proiectul de lege prevede şi susţinerea testărilor independente, la absolvirea şcolii de cultură generală, doar în limba ucraineană.  

„Autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minorităţile naţionale: «Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităţilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale». Oficialii de la Kiev au salutat cu pompă adoptarea acestui proiect de lege. Se aşteaptă adoptarea finală a textului fără modificări care ar putea salva minoritatea română din Ucraina, ale cărei mijloace de conservare a identităţii devin din ce în ce mai slabe. Proiectul de lege a provocat reacţii în Parlamentul European şi la Budapesta – nu şi la Bucureşti. Un grup de 19 europarlamentari au apreciat, într-o scrisoare trimisă autorităţilor ucrainene, că legea respectivă încalcă în mod flagrant drepturile minorităţilor“, spune dr. Dorin Popescu.

Noua lege care loveşte atât de puternic în minoritatea română din Ucraina va fi adoptată după o a doua lectură finală, în plen, urmând să fie apoi promulgată de către preşedinte. 

Cotidianul Adevărul a solicitat un punct de vedere oficial şi de la Ministerul Afacerilor Externe şi de la Ambasada României de la Kiev, care nu au răspuns până la data publicării acestui materiale.

Câţi români trăiesc în Ucraina

În Ucraina trăiesc între 400.000 şi 500.000 de români. Datele nu sunt certe însă, spune diplomatul. Fiecare parte operează cu date diferite. Partea ucraineană disociază între români şi moldoveni. Din evaluările generale ale comunităţii româneşti de acolo, cifrele arată aşa: 250.000 în regiunea Cernăuţi (nordul Bucovinei şi Herta), 130.000 în sudul Basarabiei (regiunea Odessa) şi 40.000 în Transcarpatia.

Conform datelor oficiale ale MAE, comunitatea românească reprezintă a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi. Iată repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv şi Rahiv. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.