Imaginea zilei. Arhiepiscopul Teodosie, urcat pe cisterna cu apa sfinţită pentru Bobotează
0
Arhiepiscopul Tomisului, ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie, a reuşit să facă din nou spectacol la slujba de sfinţire a apei, din Ajunul Bobotezei. Imaginea cu el urcat pe cisterna care a adus apa în faţa Catedralei Arhiepiscopale Petru şi Pavel din Constanţa face deliciul internauţilor.
ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a oficiat vineri, 5 ianuarie, slujba de Sfinţire Mare a apei - agheasma care va fi împărţită credincioşilor de Bobotează.
Dacă până anul trecut, apa era adusă în autocisternele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, anul acesta, o firmă care se ocupă de toaletele ecologice din Constanţa, Envirotech, a livrat apa la sediul Arhiepiscopiei Tomisului.
Ca să săvârşească slujba, ierarhul s-a urcat, ca de fiecare dată, pe scara abruptă, în vârful vehiculului, în ciuda veşmintelor lungi care l-ar fi împiedicat să se caţere. Imaginea cu el binecuvântând apa din cisternă a fost distribuită pe internet, asemenea altor ipostaze în care a mai fost surprins.
În Ajunul Bobotezei, vineri, 5 ianuarie, la ora 5.00, IPS Teodosie a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa. La ora 7.00, arhiepiscopul a oficiat slujba de Sfinţire Mare a apei, slujbă identică cu cea oficiată în ziua de Bobotează.
Sursa captură Ştirile ProTV
Apa sfinţită a fost îmbuteliată, pe parcursul zilei, în 150.000 de PET-uri ce vor fi oferite credincioşilor constănţeni de Bobotează. La ora 10.00, ierarhul Tomisului a fost prezent la penitenciarul Poarta Albă, unde a oferit angajaţilor şi deţinuţilor sticluţe cu agheasmă mare, a rostit un cuvânt de învăţătură celor privaţi de libertate şi le-a citit rugăciuni pentru dezlegarea şi iertarea păcatelor. La ora 14.00, arhiepiscopul Tomisului a poposit la schitul Prodromiţa, situat lângă Hârşova, ce are ca hram secundar Botezul Domnului. De aici, IPS Teodosie a mers în procesiune, împreună cu preoţii şi credincioşii, la malul Dunării, în zona Căpităniei Hârşova, unde a săvârşit slujba de Sfinţire Mare a Apei. Apoi, ierarhul a aruncat 3 cruci în apa Dunării, ce au fost recuperate de către tineri curajoşi.
Botezul Domnului - Sâmbătă, 6 ianuarie
- ora 8.40, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel din Constanţa;
- ora 11.15, se va porni în tradiţionala Procesiune de Bobotează, de la Catedrală până la Cazinoul Constanţa;
- ora 12.00, ierarhul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei pe faleza Cazinoului. La sfârşitul acesteia, IPS Teodosie va arunca 3 cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului;
- ora 14.45, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba de Sfinţire Mare a apei la debarcaderul din localitatea Ovidiu;
- ora 16.00, IPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Techirghiol (str. Plantelor nr. 3, lângă Grădiniţa nr. 2), care-şi serbează hramul a doua zi.
Praznicul Botezului Domnului
Biserica Ortodoxă prăznuieşte la 6 ianuarie Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea ne aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În acel moment s-a auzit din cer glasul lui Dumnezeu-Tatăl, care a mărturisit despre Hristos că este Fiul lui Dumnezeu, iar Duhul Sfânt S-a pogorât peste El în chipul unui porumbel. Totodată şi Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit despre Iisus că este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatele lumii. Astfel, din acel moment, Iisus se arată lumii ca fiind Mesia, Mântuitorul, Cel profeţit şi aşteptat de către poporul Israel.
Primele menţiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul III, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea „Stromata I”, dar şi în „Constituţiile Apostolice”, unde Boboteaza este menţionată alături de Naşterea şi Învierea Domnului.
Teologii din Arhiepiscopia Tomisului arată că marii cuvântători ai secolelor IV-V ne-au lăsat predici celebre la Bobotează, iar pe la anul 400 sărbătoarea era ţinută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentaţiile artistice. Mai târziu, Biserica obişnuia ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii şi denumirea de luminare sau sărbătoarea luminilor.
Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să meargă pe malul unei ape şi să oficieze slujba sfinţirii mari a apei. Totodată, după slujbă, pentru a sublinia prezenţa Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoţii aruncă trei cruci în apă.
Slujba Aghesmei Mari
Iniţial slujba Aghesmei Mari se făcea în Ierusalim, unde se păstra amintirea Botezului Mântuitorului. De aici s-a răspândit în Antiohia, Constantinopol şi Asia Mică. Vorbind despre importanţa Bobotezei, Sf. Simeon al Tesalonicului apreciază că, în această zi, nu se face doar reînnoirea Botezului Domnului, ci şi a Harului primit de fiecare dintre noi la Botez.
Slujba Aghesmei Mari este mai dezvoltată şi mai solemnă decât la Agheasma mică, iar cântările şi rugăciunile din cursul ei pomenesc şi proslăvesc îndeosebi Botezul Domnului în apele Iordanului.
Elementul central este o mare şi frumoasă rugăciune de sfinţire a apei, adresată Sfintei Treimi („Treime mai presus de fire...“), alcătuire a Patriarhului Sofronie al Ierusalimului, pe la anii 634-638. Rugăciunea conţine o dublă invocare întreită a Duhului Sfânt (de 2 ori câte 3), pentru a se sfinţi apa.
În acest fel preînchipuim coborârea în Iordan a celor două firi ale Mântuitorului (Dumnezeu şi Om) precum şi arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
La finalul slujbei preotul slujitor afundă de trei ori crucea şi busuiocul în apă cântând troparul praznicului: „În Iordan botezându-te Tu Doamne...“
Agheasma Mare (Apa sfinţită de Bobotează)
Termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă lucrarea de sfinţire a apei şi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece are o putere deosebită. Efectele sunt arătate chiar de textul rugăciunii:
„Şi-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe dânsa izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, îndepărtare a puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Că toţi cei ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă...“.
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor, fapt pe care îl remarcă, din vechime, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti.
În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie.
Anafura se ia după Agheasma Mare.
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul - Duminică, 7 ianuarie
Începând cu ora 9.00, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Constanţa (zona Pod Butelii), care-şi serbează hramul.
Biserica a rânduit ca a doua zi după Botezul Domnului să fie cinstit soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel care L-a botezat pe Mântuitorul în apele Iordanului. Sf. Ioan Botezătorul este cel mai mare Proroc al Vechiului Testament şi Înaintemergător al Domnului, pentru că a anunţat venirea lui Mesia, pregătind poporul să-L întâmpine.
Pe aceeaşi temă:
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
