FOTO Moş Crăciun parfumat. Săpunurile naturale, o afacere care a explodat în perioada Sărbătorilor de iarnă
0Mirela Bratu, de 48 de ani, o ardeleancă stabilită în Dobrogea în urmă cu trei ani, abia dacă mai face faţă comenzilor de săpunuri naturale. Are cereri din Canada, America, Franţa şi foarte multe din România.
Ea a descoperit săpunurile în Anglia, acolo unde a muncit mai mulţi ani. „Acolo, se vând la toate colţurile de stradă, însă în România nu le-am găsit aşa că m-am gândit să le fabric singură“, spune femeia.
A vorbit cu cei din Provence, renumiţi pentru fabricarea săpunurilor naturale, a găsit pe internet care este ponderea fiecărui ingredient şi apoi s-a apucat să le fabrice.
Foloseşte patru ingrediente de bază: ulei de măsline, cocos, palmier, ricin şi lapte de capră, apoi adaugă uleiuri esenţiale: de argan, unt cacao.
Ingredientele se amestecă la rece, cu blenderul, apoi produsul trece prin faza de gelificare, obligatorie pentru a se produce glicerina, apoi se toarnă în matrice.
Culorile sunt naturale. Spre exemplu, pentru a obţine culoarea roz foloseşte pudră de roibă, pentru culoarea verde spirulină, iar pentru culoarea maro rădăcină de alkanet.
Înainte de a fi folosit, săpunul se lasă o lună la uscat. „Vedeţi că pe produsele pe care le cumpărăm nu scrie «săpun» pentru că nu este săpun. În cele din comerţ nu există glicerină“, spune ea.
Ne aduce pe o tavă o varietate de săpunuri. În curte miroase a primăvară, a flori. Cunoscuţii sun că aşa miroase şi în oficiul poştal din Pecineaga atunci când duce un colet pentru a-l livra.
Preţuri
Are peste 60 de modele de săpunuri. 100 de grame de săpun costă 7 lei, iar cele de lux, care au în compoziţie vanilie, magnolie, trandafiri şi iasomie costă 12 lei 100 de grame.
Toate ingredientele le comandă de pe internet, iar laptele de capră îl ia de la un distribuitor local. Ea mai face şi parfumuri solide şi creme de corp.
Nu vrea să vorbească despre câştig. Cu greu recunoaşte că, în perioada sărbătorilor, are un profit care ajunge la 10.000 de lei. A ajuns să vândă săpun la calup, aşa de multe sunt cererile. Spune că cea mai frumoasă declaraţie care i s-a făcut a fost atunci când o clientă i-a povestit că după ce a ieşit din baie soţul ei a întrebat-o: „Acu mă spăl sau mă dau cu cremă?“
Produsele le vinde de pe pagina de Facebook, unde primeşte comenzi. În curând, va fi gata şi un site.
„Mă simt ca acasă în Dobrogea“
Mirela Bratu s-a născut în Alba, însă a ajuns în Dobrogea după ce medicii i-au recomandat clima de aici. Se simte ca acasă în mica localitate din sudul judeţului Constanţa. Casa a renovat-o, ar grădina şi-a făcut-o după sufletul ei: peste 12 trandafiri urcători aduşi din Anglia îi luminează vara sufletul. Pergolele le-a comandat în Eforie, însă e mulţumită de rezultatul obţinut.
Din Ardeal şi-a adus păunii şi pe câinele Nero, prietenul ei credincios. Lor li s-au adăugat doi porci vietnamenzi pe care îi creşte.
„Am căutat o casă în Mangalia, dar nu am găsit. Acolo erau case lângă case. Eu aveam nevoie de mai mult spaţiu. Am găsit apoi această casă, la intrarea în comună“, spune ardeleanca.
Îi place să meargă a plajă şi spune că preferă sectorul de nisip dintre Neptun şi Olimp, unde este un loc sălbatic de natură.
Vă mai recomandăm:
Vinul de coacăze, leacul pentru anemie produs de o bistriţeancă după o reţetă transmisă din generaţie în generaţie
Este recunoscut faptul că multe produse naturale reuşesc să substituie cu succes medicamentele. Este şi cazul vinului de coacăze, un tratament excelent pentru anemie, ne asigură Sânmărtean Maria, care-l produce alături de familie de câteva generaţii bune.
Asociaţia A.F.I. ProFamilia a găsit o metodă inedită şi productivă de a ajuta femeile din mediul rural să facă afaceri. Cu ajutorul fondurilor europene, dar şi a unor reţete vechi de sute de ani ale locului, acestea oferă o şansă în plus la independenţă financiară femeilor de pe Valea Bârgăului.
Se încarcă comentariile...
