FOTO Greenpeace a ridicat ancora. Vasul verde a plecat din România în turneul european care cuprinde 9 ţări
0
Vaporul Greenpeace, Arctic Sunrise, şi-a început din România turneul european pentru sprijinirea pescarilor de coastă şi împotriva pescuitul industrial. Momentul a fost ales deoarece negocierile pentru reforma Politicii Comune de Pescuit (PCP) intră în etapa finală.
Vasul faimoasei organizaţii ecologiste Greenpeace a plecat miercuri seara, 20 martie, din Portul Constanţa. La ora 21, militanţii au ridicat ancora vaporului verde care a stat la cheul danei de pasageri din data de 18 martie. În răstimp a fost vizitat de sute de oameni, mai ales tineri şi copii.
Vasul Greenpeace a fost în premieră în România. Ecologiştii au venit la Constanţa cu un fost spărgător de gheaţă, folosit la vânarea focilor. Constănţenii au fost extrem de curioşi să vadă pe viu o legendă a activismului internaţional. „Experienţă inedită. Îi admirăm pentru ce fac, ei luptă pentru noi toţi, să repare ceea ce tot oamenii strică“, au spus doi tineri studenţi, Cosmina şi Mircea, care au vizitat vasul.
Greenpeace şi-a început din România turneul european pentru sprijinirea pescarilor de coastă şi împotriva pescuitul industrial. Momentul a fost ales deoarece negocierile pentru reforma Politicii Comune de Pescuit (PCP) intră în etapa finală. În turul său, vaporul Arctic Sunrise va vizita nouă ţări (România, Bulgaria, Grecia, Croaţia, Slovenia, Italia, Spania, Franţa şi Marea Britanie).
Greenpeace va colecta semnături pe bărcuţe de hârtie (şi online pe https:///myboat.gp/ro) în semn de sprijin pentru pescuitul cu impact redus, solicitând miniştrilor europeni să acorde acces prioritar acestora.
„Arctic Sunrise a venit la Constanţa pentru a sprijini pescarii artizanali din România, singurii capabili să asigure un pescuit nepericulos în Marea Neagră“, spun militanţii Grenpeace.
Punctul de vedere Greenpeace
Ecologiştii atrag atenţia: cea mai mare ameninţare curentă pentru ecosistemele marine este pescuitul excesiv.
Apetitul oamenilor pentru peşte depăşeşte limitele ecologice ale oceanelor, ceea ce are un impact devastator asupra ecosistemelor marine.
Oamenii de ştiinţă avertizează că pescuitul excesiv duce la schimbări profunde la nivelul oceanelor, probabil definitive. Ca să nu mai menţionăm faptul că în viitor, în farfuriile oamenilor peştele va deveni o delicatesă rară şi costisitoare.
Industria este dominată de vase de pescuit care depăşesc cu mult capacitatea naturii de a regenera stocurile de peşte. Vasele uriaşe folosesc sonare de ultimă generaţie, care detectează cu maximă precizie şi rapiditate bancurile de peşte.
Fabricile plutitoare conţin linii tehnologice de procesare şi ambalare a peştelui, sisteme frigorifice uriaşe şi motoare puternice capabile să tragă echipamentele mari de pescuit prin ocean.
Mai simplu spus: peştii nu au nicio şansă.
Sănătatea oceanului la control
Populaţiile de prădători, un indicator-cheie al sănătăţii ecosistemului, dispar cu o viteză înfricoşătoare, iar 90 % din peştii mari, foarte apreciaţi de oameni, cum ar fi tonul, peştele-spadă, codul, calcan, plătică – au fost pescuiţi încă din anii 1950, când a început pescuitul industrial pe scară largă.
Scăderea populaţiilor acestor specii de prădători poate modifica ecosistemele oceanice, unde peştii valoroşi din punct de vedere comercial sunt înlocuiţi de peştii mai mici, care consumă plancton. În acest secol am putea vedea chiar „recolte” întregi de meduze în locul peştilor consumaţi de oameni.
Aceste schimbări pun în pericol structura şi funcţionarea ecosistemelor marine, ameninţând astfel modul de viaţă al oamenilor care depind de oceane, atât în prezent, cât şi în viitor.
Stocurile de peşte se prăbuşesc
Supraexploatarea şi gestionarea defectuoasă a zonelor de pescuit a dus deja la prăbuşirea spectaculoasă a unor stocuri de peşte. Stocul de cod din largul coastelor Newfoundland, Canada, s-a prăbuşit în 1992, iar 40.000 de oameni şi-au pierdut locul de muncă în această industrie.
Stocurile de cod din Marea Nordului şi Marea Baltică se îndreaptă acum spre un colaps total.









