FOTO Energia eoliană a Bărăganului, produsă în Făcăeniul tornadelor

FOTO Energia eoliană a Bărăganului, produsă în Făcăeniul tornadelor

Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomiţa Sursa drona Greenpeace

Unul dintre cele mai mari parcuri eoliene din România funcţionează în comuna tornadelor, Făcăeni, judeţul Ialomiţa. Aşezarea de la 28 kilometri de Feteşti a fost lovită de două ori, în august 2002 şi în mai 2017, de fenomenul meteorologic extrem de rar în ţara noastră.

Ştiri pe aceeaşi temă

Investitorii, portughezii de la EDP Renewables, afirmă că nu au ţinut cont de acest criteriu meterologic în alegerea locului de amplasare a parcului eolian. Centrala electrică bazată pe forţa vântului funcţionează din 2014 şi n-a fost deloc afectată de ultima tornadă. „Ce interesează un investitor atunci când stabileşte amplasamentul turbinelor este terenul plat şi vântul constant, fără turbulenţe, precum şi apropierea de o linie de înaltă tensiune“, explică specialiştii.

Energia eoliană dată de Bărăgan

Centrala electrică de la Făcăeni are o capacitate instalată de 132 MW, care este dată de 44 turbine a câte 3 MW. Alături de centrala similară de la Platoneşti (tot din Ialomiţa, de 136 MW), parcul de la Făcăeni reprezintă sursa de energie eoliană produsă de Bărăgan, regiune asemănătoare climateric Dobrogei - cel mai propice teren pentru eoliene. Având contract de racordare cu Transelectrica, ambele centrale eoliene au staţia de racord la Gura Ialomiţei, acolo unde evacuează energie şi Centrala Nuclear-Electrică de la Cernavodă.

Parcul eolian de la Făcăeni este o investiţie de aproape 200 milioane euro a Ialomiţa Power SRL, firmă EDP Renewables (Euronext: EDPR), care este lider global în sectorul energiei regenerabile şi al patrulea producător de energie eoliană la nivel global. EDP Renewables aparţine Energias de Portugal SA şi este prezent pe 12 pieţe din lume: Belgia, Brazilia, Canada, Franţa, Italia, Mexic, Polonia, Portugalia, România, Spania, Marea Britanie şi SUA. EDP Renewables mai deţine parcuri eoliene în judeţul Constanţa.

Eolienele încep să producă de la vânt de la 2,5 m/s 

O turbină începe să producă energie de la o forţă a vântului de 2,5 metri/secundă. La un vânt de 25 metri/secundă, palele turbinelor sunt blocate de un sistem de protecţie care le împiedică să se mai învârtă. Turbinele marca Vestas de la Făcăeni au o înălţime de 125 metri, rotoare cu pale de 56 metri şi diametrul de 112 metri. Amprenta la sol este de 4 metri, iar durata de viaţă este de până la 30 ani.

Turbinele sunt operate de la distanţă printr-un centru de comandă care înregistrează parametrii turbinelor. Intervenţia o fac tehnicieni de service, care intră în corpul turbinei şi urcă în nacela situată la nivelul rotorului, în spatele acestuia. Ca să ajungă sus, ei folosesc liftul sau scările verticale (dacă n-au echipament de cărat). 

Foto S.Ionescu

O turbină este formată din 5 segmente, iar uşa de acces, cu scară exterioară, în corpul turbinei este situată în al doilea segment, la 3 metri înălţime. O dată pe an, de regulă vara, se face mentenanţa turbinelor, un fel de revizie anuală ca la autovehicule, pentru a le pregăti pentru cel mai bun sezon eolian - iarna, când vântul de nord-est (crivăţul) suflă din plin în palele turbinelor şi asigură producţia de energie. 

Lovitura dată de Guvernul Ponta doare şi acum

Ca să informeze opinia publică asupra importanţei producerii şi utiizării de energie verde, Greenpeace Romania şi Asociaţia Română pentru Energie Eoliană (RWEA) au organizat joi, 14 septembrie, „Wind Open Day“ la parcul eolian de la Făcăeni, Ialomiţa. A fost primul dintr-o serie de trei evenimente organizate de Greenpeace România

„Acţiunile sunt menite să pună pe agenda publică beneficiile energiei alternative, într-un context în care, în România, tehnologiile tradiţionale de producere a energiei sunt învechite, neperformante şi necesită costuri uriaşe pentru modernizare, iar derogările de la limitele de poluare sunt alarmante“, afirmă activiştii Greenpeace, organizaţie ecologistă internaţională prezentă în România din 2007. 

În România sunt circa 20 mari parcuri eoliene, ce au între 70 MW şi 600 MW putere instalată. Pe piaţa autohtonă există 189 investitori în energie eoliană, cu o putere totală de 5.612,44 MW - conform ultimei statistici ANRE din 10 august ac. Dar dintre cei 15.000 MW avizaţi pentru racordare, România înregistra 3.025 MW instalaţi în eoliene, la 1 ianuarie 2017.

„Am investit în România 5 miliarde de euro şi avem deja 1 miliard euro pierdere, din cauza unei legislaţii instabile, schimbate în timpul jocului printr-o Ordonanţă de Urgenţă dată de Guvernul Ponta, care făcea ca legea să se modifice retroactiv“, arată reprezentanţii Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA - Romanian Wind Energy Association), ONG înfiinţat în 2008, pentru promovarea importanţei energiei eoliene în mixul energetic din România - mix care în restul lumii este predominat de energia regenerabilă. 

Foto S.Ionescu

Prin modificarea radicală a drepturilor producătorilor de energie regenerabilă asupra certificatelor verzi, OUG nr. 57/2013 a dat peste cap Legea nr. 220/2008 privind stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile. Legea stabilea numărul de certificate verzi emise lunar de operatorul de transport şi sistem (Transelectrica), de care urmau să beneficieze producătorii de energie din resurse regenerabile. OUG cu pricina prevedea amânarea eliberării certificatelor verzi şi recuperarea lor începând cu 1 aprilie 2017 pentru centralele hidroelectrice noi cu puteri instalate de cel mult 10 MW şi pentru centralele electrice solare, iar din 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene, eşalonat cel mult până la 31 decembrie 2020.

„După apariţia legislaţiei restrictive, băncile au refuzat să mai acorde împrumuturi în acest sector. Dat fiind faptul că, conform legii, doar acele instalaţii care au fost acreditate până la 31 decembrie 2016 pot beneficia de schema de sprijin prin certificate verzi, este de aşteptat să apară noi capacităti de producţie doar după ce autorităţile române vor promulga o nouă schemă de suport pentru energiile regenerabile“, atrag atenţia membrii RWEA. 

Pe aceeaşi temă: 

Viscolul „a cauzat“ în Dobrogea producţii uriaşe de energie electrică. Cât „au pompat“ eolienele în ziua cu cel mai mare consum energetic din ultimii 15 ani

Omul care l-a înfundat pe baronul Nicuşor, revoltat de sentinţa instanţei: „Decizia este de natură să promoveze activ corupţia în România“

 

 

Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu

Imagini din aceeasi galerie
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Sursa drona Greenpeace
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Sursa drona Greenpeace
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
  • Parcul eolian de la Făcăeni, Ialomița Foto Sînziana Ionescu
Distribuie imaginea
citeste totul despre: