VIDEO Hagi, la 50 de ani. Ce cadou impresionant i-au făcut copiii de la Academia de fotbal
0
Gheorghe Hagi, regele sportului românesc, a împlinit astăzi 50 de ani. El îşi serbează ziua de naştere în Turcia, alături de echipa de fotbal, care se află în stagiu de pregătire de iarnă. Copiii de la Academia de fotbal „Gheorghe Hagi“ i-au făcut un cadou special.
Paul Peniu, directorul Academiei de fotbal „Gheorghe Hagi“, a dezvăluit pentru Adevărul că regelui i s-a pregătit o surpriză la împlinirea vârstei de 50 de ani. Au realizat un colaj cu cele mai frumoase momente din activitatea academiei şi au făcut un CD pe care l-au trimis lui Gheorghe Hagi. „Suntem 60 de angajaţi la academie, plus mulţi copii. Toţi i-au urat «La mulţi ani!» lui Hagi“, spune Paul Peniu. În ultimii ani, Gheorghe Hagi şi-a petrecut departe de ţară ziua de naştere.
Gheorghe Hagi s-a născut pe data de 5 februarie 1965 în comuna Săcele, situată la 40 de kilometri de Constanţa. Casa a fost vândută de părinţii lui Hagi, când el era în clasele primare. Au plecat la oraş. De atunci, casa a trecut prin mai multe mâini. Hagi a recuperat-o când îi trăiau părinţii. Din păcate, n-au mai apucat să se bucure de ea, pentru că au murit la scurt timp.
În ea locuieşte de mulţi ani o femeie cu mai mulţi copii, care nu plăteşte niciun fel de chirie.
Peste drum de casa lui Hagi se află dealul unde în urmă cu patru decenii copiii satului jucau fotbal cu o mingie din cârpe sau dintr-o băşică de porc.
Crăişor Domnaru, fost coleg cu Hagi îşi aminteşte cu rag de acele vremuri: „Ne jucam ca la ţară, poarca, miuţa. Aveam o minge făcută de bunica lui Hagi din cârpe“, îşi aminteşte el. Altădată, dădeau cu piciorul într-o băşică de porc, frecată cu mălai şi sare. Când nu băteau băşica săreau coarda. „Legam o coardă de un stâlp şi săream ca toţi dracii“, îşi aminteşte Crăişor.
Casa în care a copilărit Hagi FOTO Mariana Iancu
Hagi, nepotul lui „Moş Palavră“
Vecinii spun că bunicului lui Hagi i se zicea „Moş Palavră“, pentru că-i plăcea să vorbească mult, dar, mai ales, să se laude. „Şi uite că l-a ascultat Dumnezeu!“, spune fostul coleg de echipă de maidan al lui Hagi. Bunica marelui fotbalist nu se lăuda, dar făcea nişte plăcinte...:„Venea pe drum cu o tavă mare, de cupru, plină cu plăcintă de brânză şi de ştevie. Striga la noi «cilimeani, cilimeani» (n.r. – copii) şi noi veneam repede“. Când nu erau plăcintele bunicii, toţi copiii ieşeau pe drumul mare într-o mână cu pâine şi cu brânză şi în alta cu ceapă.
Pe un teren de fotbal imaginar, pe coama dealului, de unde se zărea casa copilăriei, copiii băteau mingea cât era ziua de lungă. Mai sus, era terenul celor „mari“. Puştimea avea dreptul să joace miuţa pe culmea dealului doar când terenul era liber.
Joaca copilăriei nu se oprea la poarca. „Luam dovlecei, îi scobeam, îi luminam. Mergeam cu ei pe drum şi speriam lumea“, povesteşte Crăişor. „Pe cine speriaţi?“, suntem curioşi. „Pe care găseam mai proşti!“, vine răspunsul. Apoi, pline de haz sunt amintirile legate de şobolanii sălbatici. Veneau cu căldările pline de apă pe care le aruncau în găurile de şobolani de pe câmp. După ce aceştia ieşeau din groapă îi omorau cu bâtele.
Hagi nu s-a mai întors niciodată în mijlocul lor. A lăsat doar amintiri.
Crăişor Domnaru, prietenul lui Hagi din copilărie FOTO Mariana Iancu
Se încarcă comentariile...
