FOTO Şoseaua de coastă, proiectul blestemat. Investitorii se tem să mai facă afaceri cu Primăria Constanţa
0
Municipalitatea Constanţa ar putea pierde fondurile europene pentru construcţia primului tronson al şoselei de coastă, proiectată paralel cu linia ţărmului, care leagă Portul Tomis de Plaja Modern.
Niciun agent economic nu s-a prezentat la prima licitaţie publică organizată în primăvară. Radu Mazăre spune că proiectul este în pericol dacă şi la a doua licitaţie nu se prezintă nicio firmă. El crede că investitorii se tem să mai participe la licitaţiile efectuate de Primăria Constanţa, pentru a nu fi anchetaţi de DNA, aşa cum s-a întâmplat cu constructorul cartierului de sărmani Henri Coandă.
Data de 27 august este ultima zi în care firmele interesate pot depune documentaţia necesară pentru construirea primului tronson al şoselei de coastă. „În cazul în care nici de această dată nu se va prezenta nimeni, vom pierde fondurile europene şi va trebui să întocmim alte proiecte. Nu mai avem timpul pentru a organiza o a treia licitaţie, întrucât lucrarea trebuie terminată până pe data de 31 decembrie 2015“, a spus Decebal Făgădău, viceprimarul Constanţei. Valoarea proiectului este de 32 de milioane de lei.
Lungul drum al şoselei de coastă
Proiectul şoselei de coastă este un vis vechi al edilului Constanţei. Investiţia care trebuie să lege Mamaia de plaja Modern s-a lovit iniţial de refuzul fostului ministru al Mediului, Sulfina Barbu, pe motiv că legea zonei costiere nu permite să se construiască atât de aproape de apă. Scandalul dintre cei doi s-a finalizat cu un proces, după ce Mazăre a făcut-o „proastă“ pe Sulfina Barbu.
În 2007, soluţia găsită a fost chiar modificarea legii zonei costiere, amendament care însă nu a trecut. Fratele primarului, Alexandru Mazăre, şi mai mulţi colegi deputaţi au adus obiecţii şi amendamente actului normativ. Parlamentarii constănţeni au inserat în textul legii „realizarea unei căi rutiere de acces de-a lungul falezei de nord a municipiului Constanţa, între staţiunea Mamaia şi Centrul istoric, după obţinerea prealabilă a avizului Comitetului Naţional al Zonei Costiere“.
Nici cât timp a fost în fruntea Ministerului Mediului Nicolae Nemirschi, omul lui Mazăre, Primăria nu a reuşit obţinerea avizului final pentru demararea lucrării.
Acum, municipalitatea vrea s-o construiască pe bucăţi. Astfel, pentru primul tronson nu mai este nevoie de avizul Comitetului Naţional al Zonei Costiere întrucât este vorba, practic, de reconstrucţia unui drum existent.
Cum ar arăta şoseaua de coastă
Conform proiectului, calea rutieră porneşte de pe strada Termele Romane, continuă cu Bulevardul Regina Elisabeta – Comandamentul Marinei pe drumul deja existent – Aleea Lebedei – toboganul de pe plaja Modern – Pălăria lui Neagoe, apoi face un «S» şi ajunge la intersecţia străzilor Mihai Eminescu şi Smârdan. Scopul amenajării acestui drum pietonal este asigurarea unui flux auto, dar şi pietonal, prin ocolirea zonei peninsulare.
Proiectul mai prevede realizarea unei piaţete în dreptul blocului unde a avut sediul Camera de Comerţ şi a unui funicular pentru a transporta pe plajă persoanele cu dizabilităţi.
Lungimea totală a şoselei de coastă, care va lega staţiunea Mamaia de plaja Modern, este de 5,8 kilometri. Banii, aproximativ 10 milioane de euro, vin de la Ministerul Dezvoltării şi de la Uniunea Europeană.
Prima şosea de coastă a fost proiectată în 1903
Controversata şosea de coastă nu este o idee a zilele noastre. Iniţiativa construirii unui drum care să lege Mamaia de zona peninsulară a Constanţei a apărut înaintea Primului Război Mondial.
În anul 1903, ne povesteşte arhitectul Radu Cornescu, primarul liberal al Constanţei, Cristea Georgescu, a propus consilierilor locali un proiect de-a dreptul inovator: să lărgească Bulevardul Regina Elisabeta şi să mărească faleza existentă, luând 50 – 60 de metri din mare. De proiect s-a ocupat vestitul arhitect Daniel Renard, cel care a realizat Cazinoul. Şef de lucrări a fost un alt mare specialist care şi-a pus amprenta asupra Dobrogei: ing. Anghel Saligny, care a proiectat podul de peste Dunăre ce îi poartă numele.
„Între 1907 – 1910, când s-a inaugurat Cazinoul, ne povesteşte arhitectul, în şedinţa comunală s-a hotărât ca actuala faleză să se continue prin Golful Pescarilor (actualul Port Tomis) de-a lungul plajei până la Plaja Tataia (acolo unde este astăzi Hotelul Militar).” Numai că, odată cu venirea războiului, s-a abandonat ideea.
A doua machetă a şoselei de coastă a fost realizată de inginerul topometrist Ioan Dobrescu, în iunie 1921. Planul şoselei de coastă, cu mici modificări faţă de cel de dinainte de război, se află acum la arhitectul Radu Cornescu. Macheta a fost achiziţionată de la un târg al colecţionarilor din Braşov.
Unele străzi trecute pe vechea hartă mai poartă şi acum aceleaşi denumiri: Cuza Vodă, Smârdan, Mihail Kăgălniceanu, Ştefan cel Mare, însă altele şi-au schimbat denumirea, cum ar fi Bulevardul Principesa Ileana (actuala stradă Eminescu).
Înaintaşii noştri voiau să continue faleza de la Cazino pana la Plaja Tataia. În macheta iniţială nu găsim plaja Modern, care nu exista la vremea aceea, iar malul era mult mai întins. De asemenea, nu exitau nici digurile.
Şi cel de-al doilea proiect a rămas tot pe hârtie. La scurt timp, a venit criza economică din anul 1933 şi nu s-au mai găsit bani pentru un proiect turistic. După sfârşitul crizei, s-au auzit primele bombardamente în Constanţa. Începuse cel de-al Doilea Război Mondial.
În perioada socialistă, din nou s-a luat în calcul realizarea unui drum de coastă. În dreptul Restaurantului „Zorile“ trebuia să se realizeze un cartier de locuinţe, fapt care presupunea şi amenjarea unui drum de coastă. Ideea nu a fost pusă în practică niciodată.
La scurt timp de la Revoluţie, un investitor a pus pe hârtie proiectul „Faleză 2000“. Cum nu a găsit suficienţi clienţi, ideea a fost abandonată.
Se încarcă comentariile...
