Expert în educaţie: „Perlele de la examene ar trebui să ne îngrijoreze, nu să ne amuze“
0
Şerban Iosifescu, preşedintele ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar), consideră distructiv amuzamentul pe seama perlelor de la examene, precum şi publicarea listelor cu rezultatele, în ordinea mediilor.
„A ne distra că elevii care scriu lucruri trăsnite la examene, în loc ca acest lucru să ne îngrijoreze, înseamnă să ne tragem un glonţ în picior - chiar dacă pare dulce ca mierea. Dacă vom continua să asociem evaluarea elevilor cu <ruşinarea şi învinovăţirea>, şcoala va fi păcălită, cu consecinţe dramatice pe termen lung“, atrage atenţia preşedintele ARACIP.
Inventate sau nu, perlele sunt expresia principalei probleme din şcoală: analfabetismul funcţional - copilul învaţă pe de rost, fără să priceapă ce „a vrut autorul să spună“. Iosifescu dă exemplul unei prietene, care a luat notă de trecere la o teză la Limba Română deşi nu ştia o iotă despre subiect. „Avea un profesor cu capul pe umeri care i-a dat 9 pentru creativitate (întrucât rezolvarea era o invenţie de la un capăt la celălalt) şi 1 pentru cunoaşterea subiectului. Dascălul a făcut media punctelor obţinute şi aşa i-a dat nota 5“, relatează Şerban Iosifescu.
Dascălii trebuie să găsească pentru fiecare elev calea de a-i stârni interesul, având ca atu curiozitatea înnăscută a firii umane. „<Elevii nu-şi dau interesul>, aud asta de multe ori. Dar cine trebuie să le trezească acest interes? Până să-şi dea copilul seama la ce-i va trebui o materie sau alta în viaţă, nu profesorul trebuie să-l atragă către învăţare? Şcoala trebuie să fie atractivă. Copiii trebuie să înveţe jucându-se, trebuie să le facă plăcere să înveţe lucruri noi“, declară Şerban Iosifescu.
Preşedintele ARACIP regretă că sistemul de învăţământ din România nu încurajează competiţia cu sine în locul concurenţei. „Preferăm să ştim cât a luat colegul în loc să ne intereseze progresul copilului. Sunt studenţi care invocă, spre exemplu, caracterul confidenţial al datelor şi nu sunt de acord cu publicarea notelor de la examene. Dar intervine neîncrederea în metoda de evaluare, în evaluator: de unde ştim că s-a dat nota corectă?“, analizează Iosifescu.
Ţările cu un sistem performant practică de mult sistemul de îmbunătăţire a evoluţiei individuale; la fel sunt şi recomandările organismelor internaţionale de educaţie. Şerban Iosifescu s-a hotărât să aplice această metodă şi la ARACIP. „Vom restructura organizarea internă la ARACIP, tocmai pentru a accentua latura de îmbunătăţire a calităţii. La fel, vom modifica formatul raportului de evaluare externă, crescând partea de recomandări pentru dezvoltare“, mai spune Iosifescu.
Liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa are serioase îndoieli despre veridicitatea perlelor care apar în presă imediat după examen. „De fiecare dată când se susţin examene naţionale, subiectul aşa-ziselor perle ocupă prima pagină a ziarelor. Încă din anii trecuţi, am subliniat în spaţiul public ca acestea nu sunt decât nişte invenţii, menite să atragă audienţa. Conform legii, lucrările elevilor sunt secrete, singurele persoane autorizate să le citească fiind profesorii corectori. Acestora le este interzis să divulge conţinutul lucrărilor către orice alte persoane“, subliniază Constantin-Alexandru Manda, preşedintele AEC.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
