Descântece din Dobrogea, dezvăluite într-o colecţie de folclor din anul 1880. De ce se temeau cel mai des oamenii

Descântece din Dobrogea, dezvăluite într-o colecţie de folclor din anul 1880. De ce se temeau cel mai des oamenii

Descântecele, medicina secolului 19 Foto Arhivă

În prima culegere de folclor a Dobrogei ca provincie românească, realizată la anul 1880 şi intitulată intitulată „Călӗtorie în Dobrogia“, cărturarul Teodor T. Burada dezvăluie care sunt descântecele locuitorilor dintre Dunăre şi Marea Neagră.

Burada a identificat obiceiuri populare pe care dobrogenii le practicau în caz de turbare, răni, muşcătură de şarpe etc. Pe lângă leacurile băbeşti, vracii de ocazie rosteau incantaţii amestecate cu rugăciuni, care aveau rolul de a convinge bolnavul că va fi vindecat cu ajutorul duhurilor cerului şi naturii.

 

DESCĂNTEC DE TURBĂ

 

Amin, amin

De la mine descăntecul

De la Maica Domnului leacul,

Primii, Priiştie,

Salimon, Samanie,

Daştina.

 

Într-o străchinuţă se pune tărâţe amestecate cu puţină camforă, care apoi se mestecă cu o măturiţă de alun şi apoi se dă să mănănce vita; era locul muşcat se spală cu oţet amestecat cu sare sau cu rachiu spirt.

Cănd omul este turbat, atunci să descăntă în făină de popuşoi mestecată cu ceapă cu care să face o turtiţă, şi o dai se mănănce. Acest descăntec atăt pentru vite căt şi pentru oameni, să repetează de trei ori şi tot se suflă din timp in timp asupra făinei, pe cănd se zice descăntecul, iar rana asemene se spală mai de multe ori tot cu oţet amestecat cu sare sau cu rachiu spirt.



 

DESCĂNTEC DE OBRINTIT 

 

Păcurariu şueră

Ras-şueră

Pe dincolo de mare.

Oaia zbeară,

Res-zbeară,

Dincoace de mare.

O stinchit oaia de zberat

Şi pecurariul de şuerat.

Astă lănă lae

De la cea oaie,

Mult a nins`o

Gerul a strins`o,

Mult a mai ploat`o

Văntul a bătut`o,

Dar nici n`a dirut`o,

Nici n`a usturat`o.

Aşa să steie durerile

Şi săgeţile

Şi umflăturele

Şi N. să remăe curat,

Luminat

Ca Domnul ce l`a lasat

Cănd popa l`a botezat.

Descăntecul de la mine

Leacul de la Maica Domnului!

Acest descîntec se zice din trei in trei zile dea răndul dimineţile, aprinzindu-se lăna lae şi lăsănd ca fumul se meargă la obrinteală; sau să ie făină de popuşoi, in care se descăntă suflănd în ea şi se moaie cu apă călduţă făcăndu-se ca un aluat, apoi să pune călduţ pe rana obrintită.

Teodor T. Burada Sursă foto wikipedia.org

Teodor T. Burada (3 octombrie 1839, Iaşi - 17 februarie 1923, Iaşi) a fost etnograf şi muzicolog, membru corespondent al Academiei Române. În anul 1884, el a descoperit fragmente de ceramică şi figurine de teracotă în apropierea satului Cucuteni din judeţul Iaşi, fapt care a dus la descoperirea culturii Cucuteni.

Dobrogea a revenit la sânul patriei-mamă în 1878, după Războiul de Independenţă de la 1877, odată cu instalarea administraţiei româneşti în locul celei otomane. Nepreţuita colecţie de folclor „Călӗtorie în Dobrogia“ a fost editată în 1880 la Iaşi şi a fost reeditată în 2014 de Centrul Cultural Judeţean Teodor T. Burada din Constanţa.

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Colinde vechi şi noi din Dobrogea, pentru bucuria românilor. Să aveţi un Crăciun binecuvântat!

Pluguşorul din Dobrogea anului 1880: cum suna pe vremuri colindul de Anul Nou pentru românii care descopereau pitoreasca regiune a ţării

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga

Urarea corectă de Sărbători. De ce este pleonastică formula „Crăciun fericit“

„Omul este bradul pe care Dumnezeu L-a împodobit cu daruri“. Părintele Eugen Tănăsescu ne învaţă semnificaţia pomului de Crăciun

Iubirea se face Prunc. Naşterea Domnului şi ocultarea Crăciunului

FOTO VIDEO Cel mai vechi şi mai frumos colind din Dobrogea - Colindul Sfântului Andrei. O istorie relatată de părintele Paisie

FOTO Dobrogea obiceiurilor păgâne de Crăciun. Cum au supravieţuit colindele în zonele ocupate de Imperiul Otoman

FOTO VIDEO Armonia, cel mai bun cor bărbătesc din lume

Turci din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire

Imagini din aceeasi galerie
  • Turci din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Româncă din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin album Dan Arhire
  • Turc din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Mocani din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Kurd şi turc din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Cerchez şi tătar din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Evrei din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Ţigani din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Armeni din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Turcoaice din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Bulgari din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Tătar din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Tot turc din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Mocani din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Mocani din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Arnăut din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Nuntă ţărănească din Dobrogea - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Blazonul fotografului Dobrogei de la început de secol XX  FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Anatole Magrin FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
  • Albumul lui Anatole Magrin - FOTO Anatole Magrin, album Dan Arhire
Distribuie imaginea
citeste totul despre: