Cum tratează România sutele de refugiaţi care intră în ţară prin Marea Neagră. „Se dau telefoane şi se merge cu miloaga“

Cum tratează România sutele de refugiaţi care intră în ţară prin Marea Neagră. „Se dau telefoane şi se merge cu miloaga“

În 30 de zile, 480 de migranţi au ajuns în România pe Marea Neagră      FOTO Garda de Coastă

Pe fondul noului val de migraţie la Marea Neagră, reprezentanţii Gărzii de Coastă au prezentat sistemul operativ de supraveghere, SCOMAR, pe care îl folosesc pentru depistarea ambarcaţiunilor care transportă ilegal persoane.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform datelor oficiale ale Gărzii de Coastă din România, începând cu data de 13 august 2017 s-a reactivat migraţia pe Marea Neagră. În numai o lună, poliţiştii au depistat 482 de persoane care încercau să intre pe mare ilegal în România.

”Ne confruntăm cu un fenomen de migraţie la Marea Neagră, o migraţie care a mai fost şi între anii 2013 şi 2015 când am gestionat 12 cazuri cu aproximativ 600 de persoane. Anul acesta, începând cu 13 august şi până astăzi, am avut cinci cazuri de migraţie ilegală (482 de persoane). Vreau să vă asigur că Poliţia de Frontieră are capacităţile necesare să gestioneze orice tip de caz de migraţie la frontierele României. Nu poate să intre nimeni pe mare fără ca noi să detectăm”, a declarat comisarul şef Laurenţiu-Cristian Ciucu, director adjunct al Gărzii de Coastă Constanţa.

Migranţii prinşi pe mare, în apele teritoriale ale României, sunt triaţi şi identificaţi într-o zonă numită hosting, la sediul Gărzii de Coastă Constanţa, unde stau maxim 48 de ore până la finalizarea acestor cercetări. Migranţii care vin pe mare sunt returnaţi Turciei, dacă nu cer azil politic - caz în care sunt preluaţi de Inspectoratul General pentru Imigrări şi duşi într-un centru pentru refugiaţi din ţară.

”Avem nişte facilităţi care oferă condiţii minime pe perioada cercetărilor deoarece migranţii nu rămân cazaţi aici, după finalizarea cercetărilor ei sunt predaţi reprezentanţilor Inspectoratului General pentru Imigrări care îi direcţionează către centrele speciale. Le asigurăm un pat, o saltea, o pătură, un cearşaf şi o pernă, alimente şi grupuri sanitare pentru efectuarea igienei personale. Reprezentanţii ISU ne-au pus la dispoziţie nişte corturi pentru cazarea acestora”, adaugă comisarul şef Laurenţiu-Cristian Ciucu.


Problema înfiinţării unui Centru de primire a migranţilor la Vama Veche este o discuţie deja abandonată deoarece, spun cei de la Garda de Coastă, acolo s-ar face exact de ce face şi la hostingul din Constanţa, nici în Vamă migranţii nu ar sta mai mult de 24 sau 48 de ore.

Cosmin Bârzan, preşedintele Centrului pentru Resurse Civice, îl contrazice pe reprezentantul Gărzii de Coastă susţinând că o asemenea locaţie se impune deoarece Garda de Coastă Constanţa nu are spaţii pentru a caza 157 de oameni. ”Sunt foarte curios să vad locul unde sunt ţinuţi aceşti oameni. Este încă septembrie şi este o temperatură acceptabilă să ţii oameni în corturi, afară. Dar, la iarnă ce facem? Apoi, e problema cu ce îi hrănesc pe aceşti oameni? Prefectura ar trebui să ofere alimentele, dar la ora actuală nu face nimic. Se dau telefoane şi se merge cu miloaga. Nu avem un sistem organizat”.

157 de migranţi într-o singură noapte

În noaptea de marţi spre miercuri, în jurul orei 2.00 a fost adusă la ţărm o ambarcaţiune având la bord 157 de persoane, dintre care 56 erau copii. Cel mai mic pasager are aproximativ 6 luni, iar printre persoanele de naţionalitate irakiană şi iraniană, poliţiştii şi medicii au identificat şi o femeie însărcinată.

Cele două nave ale Gărzii de Coastă, ajutate de o navă militară şi o navă de remorcaj comercială au reuşit aducerea în portul Midia a ambarcaţiunii cu migranţi după 12 ore de la depistarea ei pe Marea Neagră. Oficialii spun că acest lucru s-a întâmplat din cauza condiţiilor hidrologice, marea fiind agitată (gradul 5), cu valuri de peste 2 metri.

”Migranţii nu erau într-o stare foarte bună deoarece pe acea ambarcaţiune destul de mică au fost 157 de persoane, iar pe o mare de gradul 5 nu a fost deloc confortabil. Au primit îngrijiri medicale de specialitate. Nu a fost nici un caz de internare în spital. Pe parcurs pot interveni anumite afecţiuni digestive sau stări febrile”, a spus Laurenţiu-Cristian Ciucu.

Migraţii vin de pe coasta de Nord a Turciei care este foarte vastă. Sunt anumite locaţii pe care Poliţia de Frontieră, alături de autorităţile turce le monitorizează. ”Situaţia este dinamică şi se schimbă de la o zi la alta”, mai spun oficialii Gărzii de Coastă. Dacă în anul 2016 nu a fost identificat niciun caz de migraţie pe mare, acum într-o singură lună au fost 5 cazuri, semn că se schimbă rutele pe care călăuzele le folosesc pentru a duce aceşti oameni către Europa centrală şi de vest.

 Sistemul SCOMAR detectează tot ce mişcă la 30 de kilometri în larg

SCOMAR constituie o componenta a Sistemului Integrat de Securizare a Frontierelor de Stat, fiind un sistem operativ de supraveghere, bazat pe tehnologie modernă, care permite detectarea timpurie, urmărirea, recunoaşterea şi identificarea navelor ce desfăşoară activităţi ilegale de trafic la Marea Neagră. Se asigură astfel transmiterea informaţiilor obţinute de la staţiile de senzori la Centrul de Comandă şi Control.

                                                              Centrul de Comandă al sistemului SCOMAR

Sistemul SCOMAR este alcătuit din staţii de senzori, reţele de comunicaţii şi Centrul de Comandă şi Control. Staţiile de senzori detectează, identifică şi urmăresc navele suspecte, folosind funcţiile radarului şi ale senzorilor, prin transmiterea imaginilor video sau semnalelor obţinute către Centrul de Comanda şi Control, unde ameninţarea este analizată şi apreciată. Mai departe sunt transmise dispoziţiuni de interceptare şi/sau de salvare, de la caz de caz de către structurile special destinate.

Pe aceeaşi temă:

UPDATE Pe vasul eşuat în Marea Neagră se aflau 157 de migranţi. Toţi au fost salvaţi, iar ambarcaţiunea a fost remorcată la ţărm

Călăuza celor 96 migranţi veniţi pe Marea Neagră a fost arestată preventiv pentru 30 zile

citeste totul despre: