Cum a supravegheat Securitatea acum 70 de ani vizita şefului Bisericii Ruse în România. „Patriarhul Alexei a venit să-şi viziteze eparhia“

Cum a supravegheat Securitatea acum 70 de ani vizita şefului Bisericii Ruse în România. „Patriarhul Alexei a venit să-şi viziteze eparhia“

Vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România - 1947      FOTO Fototeca Ortodoxiei Româneşti

Vizita în România a şefului Bisericii Ortodoxe Ruse a fost atent monitorizată de către serviciile de securitate, care primeau zilnic rapoarte cu privire la locuri, persoane sau discuţii din preajma patriarhului rus. Toate momentele, chiar şi cele din timpul slujbelor religioase, sunt surprinse în note informative.

Ştiri pe aceeaşi temă

Desfăşurată în perioada 29 mai – 12 iunie 1947, vizita Patriarhului Alexei al Moscovei în România a pus pe jar autorităţile noastre care se îngrijeau în detaliu de fiecare aspect. Astfel, securitatea avea cu multe zile înainte de venirea lui Alexei un program detaliat al locurilor, oamenilor, evenimentelor care se vor petrece în fiecare zi cât ierarhul rus va sta pe pământ românesc.

Astfel, conform documentelor publicate de către Cristina Păiuşan şi Radu Ciuceanu în cartea „Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist 1945-1958, volumul I”, securitatea a discutat inclusiv de cadourile pe care Patriarhul Nicodim al Bisericii Ortodoxe Române le va face delegaţiei ruse.

Din note reiese că Nicodim pregătise daruri „ridicole” oaspeţilor: cărţi şi albume, punând pe seama lipsei de fonduri din partea Guvernului faptul că nu poate face altfel de cadouri. Aşadar, ca să nu se facă de râs, autorităţile comuniste intervin şi fac următoarea listă de cadouri pe care patriarhul român le va face delegaţiei ruse: Patriarhului Alexei – o evanghelie veche îmbrăcată în aur şi o icoană; Mitropolitului Grigorie – o evanghelie din aur; Arhiepiscopului Vitalie – o icoană. Ceilalţi membri vor primi câte o icoană şi un volum scris de părintele Vască despre vizita la Moscova a reprezentanţilor Patriarhiei Române din 1946.

În cadrul vizitei, Alexei a vizitat pe 2 iunie 1947 mănăstirea Curtea de Argeş. Cu prilejul acestei vizite, în notele primite de securitate se menţiona că patriarhul Moscovei a spus că Bucureştiul „este un oraş cochet. Populaţia vioaie, bine îmbrăcată – semn de civilizaţie. Groza (Petru Groza, primul ministru n.n.) – un om simpatic, îi place să vorbească. Cred că lumea o duce greu, toate sunt scumpe. Cum o scot la capăt?”, se întreba şeful Bisericii Ruse.

Într-o notă din 4 iunie 1947, sursa Liviu scria despre zvonurile lansate în „cercurile maniste” despre adevăratul scop al vizitei patriarhului Moscovei. „Propaganda lansată în cercurile maniste, după care Patriarhul Alexei ar fi un simplu enkavedist deghizat, a primit în cercurile salonarde o puternică lovitură, prin gestul făcut de Alexei care, a doua zi după sosire, a invitat la el pe fostul coleg de şcoală, bătrânul Catargi, fost mareşal al Nobleţei şi fost în diplomaţia ţaristă”, se arată în documentul securităţii publicat de Cristina Păiuşan şi Radu Ciuceanu.

Cum era de aşteptat, securitatea avea oameni infiltraţi în rândul clericilor români care au participat activ la evenimentele prilejuite de vizita delegaţiei ruse. Astfel, într-o altă notă informativă se arată că preoţii care urmau să slujească la Te-Deum-ul de la Patriarhie în ziua de 1 iunie 1947 comentau că „Patriarhul Alexei a venit în România să-şi viziteze eparhia”.

Aceeaşi sursă, „Viator”, descrie pe larg atmosfera şi comportamentul celor doi Patriarhi, dar şi a preoţilor şi episcopilor în timpul acestei slujbe la care au luat parte membrii Guvernului şi ierarhii: Chesarie Păunescu – Constanţa, Antim Anghelescu – Buzău, Iosif Gafton – Argeş, Teodor Scorobeţ – Sibiu, Nicolae Popovici – Oradea, Antim Nica şi alţii.

Astfel, veşmintele lui Alexei sunt descrise ca fiind din aur, impresionând prin splendoarea lor artistică, la fel ca şi gesturile patriarhului rus care „a slujit majestuos, este prezent şi trăieşte clipa rugăciunii, cucernic şi adânc cunoscător al tipicului şi regulilor arhiereşti”. În schimb, notează sursa securităţii, arhiereii români erau distraţi şi absenţi. „Atanasie Dincă zâmbea, tuşea, râdea şi se înălţa pe vârful picioarelor de îngâmfare…Mitropolitul Efrem Enăchescu era tot timpul cu privirile aţintite asupra Patriarhului Alexei, uitase de slujbă, parcă era buimăcit”.

Un moment „de mare curaj” al Patriarhului Nicodim, care putea duce la stricarea relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, este relatat în această notă. În cadrul cuvântării sale, Patriarhul Alexei a lansat invitaţia Patriarhului Nicodim de a merge în toamnă la Moscova unde, alături de ceilalţi şefi ai Bisericilor Ortodoxe, să discute pe teme ecumenice. În acel moment, Nicodim a ridicat mâna spre Alexei şi a spus în limba română: „Da, de ce la Moscova?”

Informatorul notează că „Patriarhul Alexei va fi înţeles, cu toate că nu i s-au tradus aceste cuvinte”. Instantaneu, se precizează, Emil Bodnăraş s-a aplecat la urechea unei persoane de lângă el şi i-a şoptit ceva, lucru interpretat de către clericii români prezenţi la slujbă sub forma: „Lasă, Înalt Prea Sfinte, nu te teme, că nu mai ajungi să participi la acest Sinod, indiferent unde s-ar ţine el”.

Toate informaţiile „din interior” vin să pună într-o lumină proastă atitudinea clericilor români (neatenţi, distraţi, nepregătiţi, neordonaţi în timpul slujbelor), în timp ce delegaţia rusă a fost lăudată pentru sobrietate, educaţie, diplomaţie.
 

Pe aceeaşi temă:

FOTO VIDEO Ierarhul rus venit de la Moscova să consfinţească sovietizarea României. Ce a păţit patriarhul BOR care a îndrăznit atunci să-l înfrunte

Fotografie inedită din anul 1946: Regele Mihai semnează actul sfinţirii Catedralei Mitropolitane din Timişoara

Care este interesul lui Putin în descinderea Patriarhului Kirill al Rusiei la aniversarea Preafericitului Daniel

citeste totul despre: