Cum poate România să dea lovitura în turismul cultural mondial. Afacerea cetăţilor antice reconstruite din nimic

Cum poate România să dea lovitura în turismul cultural mondial. Afacerea cetăţilor antice reconstruite din nimic

La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais

Turismul cultural născut în jurul fortăreţelor antice şi medievale aflate pe întreg cuprinsul ţării poate aduce comunităţilor locale, prin atragerea de turişti, fonduri importante pentru dezvoltare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un fenomen cultural prinde tot mai mult contur în jurul cetăţilor antice şi medievale din România, care este menit, pe de-o parte, să le readucă în circuitul turistic, dar care are şi puternice conotaţii sociale şi economce pentru comunităţile locale. Astfel, istoria şi specificul local sunt promovate prin manifestări artistice complexe, sporind şansele localităţilor care se află în arealul geografic al acestor cetăţi de a deveni prospere.

În Dobrogea, pământul celor mai vechi aşezări de pe teritoriul ţării noastre, această modalitate de promovare s-a născut la Callatis, inspirată de vestigiile pe care a fost întemeiat oraşul Mangalia. În august 1997, emisiunea „Duminica în familie“ era realizată la Mangalia dând ideea edililor să sporească acel capital de imagine oferit de televiziune. Primarul de atunci Zanfir Iorguş rememorează cum a pornit totul: „Am avut dorinţa de a face din Mangalia - oraş antic şi staţiune turistică de pe litoral - o destinaţie nu doar balneară sau de vacanţă, ci şi de turism cultural. Am pornit cu diferite componente artistice, cum ar fi manifestarea «Zile şi nopţi de literatură» la care am adus la Mangalia laureaţi ai Premiului Nobel precum Evgheni Evtuşenko sau Mario Vargas Llosa. Apoi am organizat Gala «Hop!» a tinerilor actori, am întors Diaspora acasă prin Festivalul românilor de pretutindeni, iar caravana «Eu sunt prietenul Mangaliei» derulată în toată ţara a determinat naşterea conceptului de Festivalul Callatis. Aveam tradiţii, aveam muzică şi vedete, teatru, turism - toate împreună au creat primul festival de pe litoral care cuprindea diverse activităţi prin care era promovat oraşul Mangalia“.

Rolul specialiştilor, determinant

Pentru construirea unui proiect cultural care să readucă în atenţia publicului larg vestigiile antice este nevoie de reconstituirea cât mai reală a unor aspecte ale vieţii din aceea perioadă. Din acest motiv, rolul specialiştilor este esenţial. „Nu există impedimente în introducerea conceptului de agrement sau divertisment contemporan în promovarea patrimoniului naţional. Noi, cei de la Muzeul Callatis, am promovat pe toate căile posibile patrimoniul şi valorile culturale antice, organizând manifestări prin care să aducem în actualitate viaţa cotidiană din cetatea Callatis: moda în Grecia antică, viaţa copiilor în cetatea Callatis, teatrul în Grecia antică, mitologia greacă, modul de viaţă al dacilor şi romanilor, muzica şi teatrul în cetatea Callatis etc., sunt câteva dintre temele abordate în cadrul unor evenimente organizate de noi“, arată dr. Sorin Colesniuc, şeful Muzeului Callatis din Mangalia.

Cercetătorul ştiinţific consideră că este de apreciat faptul că iubitorii de istorie vor să organizeze activităţi pentru care cer părerea specialiştilor în istorie şi arheologie. „Deseori sunt consultat de cei care organizează astfel de manifestări. Un exemplu sunt şi cei de la Asociaţia România - Dacia Casa Noastră, împreună cu care am reînviat, în toamna anului 2015, la Muzeul Callatis, tradiţii şi obiceiuri antice, precum meşteşugurile dacilor şi geţilor. Sub privirile vizitatorilor am confecţionat haine, opinci, brăţări, amulete, vase din ceramică şi arme de luptă, cum ar fi săbii, arcuri, săgeţi şi scuturi de apărare. Merită susţinută orice încercare de promovare a valorilor culturale antice. Atâta timp cât cei care organizează astfel de activităţi cer şi părerea specialiştilor, şansele de a respecta adevărul istoric sunt mult mai mari“, spune dr. Colesniuc.

Tabăra antică de la Capidava

Pasionat de istoria veche, Octavian Manu a creat Asociaţia România-Dacia Casa Noastră dintr-un patriotism local care îl face să gândească pe termen lung recrearea Agorei - acea comunitate mândră de trecutul ei, pe care îl învie şi îl popularizează generaţiilor tinere. În tabăra Danais de la Capidava, membrii asociaţiei şi cei care doresc să li se alăture experimentează stilul de viaţă al strămoşilor, în haine şi încălţări specifice, mâncând frugal, deprinzând stiluri de luptă şi meşteşuguri practicate în antichitate. Ei participă activ la festivalurile antice din ţară şi din străinătate, reprezentând România şi în special leagănul civilizaţiei din Dobrogea.

„Este vorba despre renaşterea şi clarificarea identităţii noastre ca popor. Sunt atâtea lucruri care aşteaptă să fie aduse la lumină, iar aici, în Dobrogea, moştenirea culturală este un tezaur care ar putea salva spiritual şi material generaţiile în formare. Ţări ca Marea Britanie, Italia, Grecia şi-au dezvoltat turismul şi comunităţile locale punând în valoare vestigiile istorice. Istoria Dobrogei este captivantă, ideile de promovare se nasc uşor şi pot fi puse în aplicare, noi avem viziunea necesară, entuziasmul, cunoştinţele, adunăm cei mai buni specialişti şi cu sprijin de la autorităţi putem realiza, în jurul cetăţilor, în zone mai mult sau mai puţin cunoscute, obiective culturale care să atragă turişti de toate vârstele. Avem proiecte cu Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, derulăm programe în şcoli, în Săptămâna Altfel şi ştim ceea ce avem de construit, deja vedem cu ochii minţii cum vor arăta lecţiile de istorie pe viu pe care le vom dezvălui publicului“, afirmă Octavian Manu, întemeietorul Danais & România-Dacia Casa Noastră.

La Capidava-n cetate Sursa foto Danais

Anul acesta, Danais speră să devină organizatorii Festivalului Antic Tomis, ce se desfăşoară vara la Constanţa, fondat de agenţia de marketing cultural Groove Hour. Şi tot Danais abia aşteaptă să fie gazdă turiştilor pasionaţi de muzică şi istorie care vor veni la vară, la noul festival de la Capidava - Spellground Festival (12-14 august).

Sub privirile vizitatorilor am confecţionat haine, opinci, brăţări, amulete, vase din ceramică şi arme de luptă, cum ar fi săbii, arcuri, săgeţi şi scuturi de apărare. Merită susţinută orice încercare de promovare a valorilor culturale antice. Atâta timp cât cei care organizează astfel de activităţi cer şi părerea specialiştilor, şansele de a respecta adevărul istoric sunt mult mai mari.

Dr. Sorin Colesniuc, şeful Muzeului Callatis din Mangalia


Evenimentul Spellground, muzică şi antichitate

Anul acesta, la mijlocul lui august, în ajun de Sfântă Marie (15 august), Capidava devine locul unde se vor strânge mii de tineri la cel mai nou festival românesc: Spellground. Tărâmul de pe malul Dunării va prinde viaţă în perioada 12-14 august „pentru a uni cele patru mari elemente, Pământul, Soarele, Apa şi Aerul cu un al cincilea - Vibe-ul publicului“. Aşa îşi descriu organizatorii de la Asociaţia Ad Patres din Constanţa evenimentul ce va aduce în Dobrogea nume ca The Kooks, Röyksopp, Fritz Kalkbrenner, Oscar and the Wolf, Amber Run, Dennis Ferrer şi mulţi alţi muzicieni, care vin în România pentru prima dată, unii chiar în debutul turneului lor european.

Tabăra culturală va fi amplasată în satul Dunărea de lângă cetatea antică, vor fi trei scene, ateliere de creaţie, bucate cu gust dobrogean, corturi de cazare în pădure, biciclete, yoga, sporturi pe apă, baloane cu aer cald, cinema în aer liber, expediţii la Capidava şi la singurul muzeu rural de artă din ţară - „Dinu şi Sevasta Vintilă“ din Topalu. Muzeul funcţionează în casa învăţătorilor care şi-au donat colecţia personală satului lor. Aici sunt expuse piese de patrimoniu, sute de opere de artă din istoria artei plastice româneşti semnate de Grigorescu, Tonitza, Pallady, Petraşcu, Han, Ciucurencu, Jalea, Paciurea etc.

Şi un amănunt care spune tot despre locul de basm de pe malul spectaculos al Dunării: în zona Capidavei este întâlnit numele de Dicianu, care arată că aici trăiesc urmaşii direcţi ai populaţiei româneşti autohtone a Dobrogei - dicienii.

„Am vrut să îmbinăm ceea ce ne place nouă - muzică, artă, sport, natură - cu ceea ce iubim: Dobrogea. Vrem să deschidem zona către turismul cultural, pentru că aici este un peisaj fabulos, cu locuri care merită cunoscute şi respectate, cu o istorie aparte, cu o energie greu de explicat, dar uşor de simţit. Comunitatea locală va avea de câştigat - prin notorietatea satelor din jur prin vizitatorii care le vor bate ţăranilor la poartă dorind ceva proaspăt şi sănătos de mâncare, prin banii care vor sosi la bugetul comunei, prin mândria de a fi om al locului“, explică Titus Lipovan, fondatorul Ad Patres. Constănţenii din asociaţie sunt cei care au creat Fish Eye Fest, festivalul de pescuit, meşteşuguri şi muzică de la Vama Veche.

Cetatea medievală Enisala, un potenţial imens încă nexploatat

În nordul Dobrogei există o aşezare a recordurilor. Sarichioi, cea mai mare comună din judeţul Tulcea, este situată pe malul celui mai mare lac de apă dulce din ţară - Razelm şi este casa celor mai mulţi ruşi-lipoveni din România. Şi tot aici există cetatea Enisala, singura fortăreaţă medievală rămasă în picioare de pe teritoriul Dobrogei, întemeiată în secolul 13 de bizantini şi genovezi.

Vitali Finoghen, primarul comunei tulcene Sarichioi, face portretul realist al situaţiei acestui monumet istoric: „Sarichioi nu poate susţine singură valorificarea cetăţii Enisala, nu are resursele necesare. Drumurile au fost reabilitate, dar nu avem reţea de energie electrică. Acum, cei de la institut fac acolo un centru de informare turistică, dar alimentarea se face de la un generator. Pentru astfel de obiective trebuie o strategie la nivel naţional, prin ministere - al Turismului, al Dezvoltării Regionale. Trebuie un studiu de fezabilitate, apoi identificate sursele de finanţare... La noi oamenii sunt săraci, doar să vină investitori din afara localităţii. Avem pensiuni turistice, se mai deschid încă trei acum, deci capacitate de cazare şi dezvoltare turistică ar fii, dar comunitatea locală nu are puterea financiară de a face investiţii pe termen lung“. 

Cetatea Enisala din nordul Dobrogei Sursa foto Dan Cojocaru

Cu gândul doar la ziua de mâine, oamenii nu îndrăznesc să privească în perspectivă. Astfel că ajung să prefere o sărăcie „sigură“ unei posibilităţi riscante de progres. Deşi mici investiţii le-ar aduce locuri de muncă, nivelul de trai s-ar îmbunătăţi, iar comunitatea ar prospera. „Oamenii se gândesc la câştigul imediat, să aibă cu ce-şi întreţine familia, sunt refractari la ideea de dezvoltare. E greu la ţară, sunt probleme, avem de lucrat. Finanţarea europeană este greu de obţinut, trebuie cotă de finanţare, iar cu împrumuturile este foarte riscant, nici autorităţile nu se încumetă la aşa ceva. Cine se angajează că dă banii înapoi în vremurile astea? Populaţia abia îşi plăteşte dările; dintre localnici care au fost tineri şi-au făcut curaj şi au plecat în străinătate“, înfăţişează realitatea crudă primarul Vitali Finoghen.

La Drăgăneşti-Olt se reconstruieşte o fortificaţie dacică de la zero

La marginea oraşului Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, a fost demarat în anul 2013 un proiect prin care se doreşte realizarea unei fortificaţii dacice, identice, cu cele existente în urmă cu 2.000 de ani pe teritoriul României. Ideea de a ridica o fortificaţie dacică de la firul ierbii aparţine profesorului Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpia Boianului din Drăgăneşti-Olt. El însuşi creator al mai multor muzee în ţară şi nu numai, Zorzoliu şi-a propus să reamenajeze dava getică dintr-o localitate apropiată – Gălmezi, comuna Sprâncenata, scoasă la iveală în urma unor săpături arheologice desfăşurate aici între anii 1976-1983. Din nefericire profesorul Zorzoliu a decedat anul trecut în luna uianuarie, finalizarea proiectului fiind întârziată din această cauză, dar şi din lipsa unor fonduri suficiente.

„Vorbim despre un proiect extrem de important, ce se vrea a rămâne peste ani dovada, pentru generaţiile de azi şi cele viitoare, a modului cum arăta viaţa dacilor liberi de acum 2.000 de ani. De aceea am decis ca, pe parcursul derulării lucrărilor, să respectăm toate cercetările şi descoperirile arheologice în acest sens astfel încât nimeni să nu poată spune că nu am ţinut cont de epoca respectivă. Vom reconstitui în incinta acestei fortificaţii întreg spaţiul întins din interiorul unui asemenea loc din acele vremuri: spaţii de locuit şi de încălzire, un templu pentru venerarea zeilor nelipsit pe atunci, foişoare de alarmă etc. Am adoptat soluţii tehnice moderne ascunse, ce oferă durabilitate fiecărei construcţii ce compune obiectivul, fără să ştirbească însă imaginea epocii în care acestea au existat“, declara în octombrie 2014 iniţiatorul proiectului, prof. Traian Zorzoliu.

23 de clădiri făcute din pământ, lemn şi stuf

Conform proiectului, fortificaţia se ridică la peste 30 de metri deasupra solului. Zidul de apărare - numit „palisadă“, înconjoară dava şi este înalt de aproape doi metri, fiind construit din pământ şi buşteni. Poarta de intrare şi cea secundară, cele patru turnuri de alarmă sunt finalizate în prezent. Mai este de lucru la Templul Soarelui, ce va amplasat în centrul fortificaţiei – deşi, iniţial, ar fi trebuit să se afle undeva în partea din spate a davei, însă, ca măsură de siguranţă pentru ca imobilul să nu alunece la vale în timp, s-a decis mutarea lui în centrul incintei. De asemenea, mai este de lucru la alte câteva locuinţe – printre care cea a comandantului cetăţii şi cea a preotului, dar totul va fi terminat în timp util pentru inaugurarea din vara 2015. În total, vor fi amenajate nu mai puţin de 23 de construcţii dacice, construite din pământ, lemn şi stuf. Pentru stabilitate, zona deluroasă din preajma cetăţii va fi împădurită, la final, cu o specie de arboret folosită la menţinerea pavimentului căii ferate. Cazare spartană pentru vizitatori Intenţia iniţaitorilor este ca cei care vor veni să viziteze cetatea dacică de la Drăgăneşti-Olt, odată finalizată, să trăiască, la propriu, o veritabilă lecţie de istorie.

Turiştii se vor putea caza în cetate

În imediata apropiere a davei va fi amenajată o parcare, dar şi spaţii de comercializare a suvenirurilor de tot felul, majoritatea de sorginte istorică, ce vor avea la bază chiar cetatea. În acest sens se intenţionează crearea de relaţii comerciale cu firme specializate în asemenea suveniruri, care să recreeze imaginea davei de la Drăgăneşti-Olt pe căni, ceşti, brelocuri, tablouri, poze etc.

De menţionat că vizitatorii vor putea, la cerere, chiar să închirieze locuinţele din incinta cetăţii şi să trăiască, astfel, o experienţă de neuitat în condiţiile de trai ale dacilor de acum 2.000 de ani. În acest sens, ei trebuie să ştie dinainte că vor dormi pe paturi numite „laviţe“, în loc de saltele vor avea la dispoziţie piei de animale sau diverse ţesături. Vizitatorii îşi vor putea găti mâncare la un cuptor amenajat în interiorul locuinţelor sau la vatra strămoşească, dar şi să îmbrace straiele dacilor. Din decor nu vor lipsi nici armele: lăncii, săbii încovoiate la vârf, pumnale, arcuri ş.a. Lucrarea este realizată integral cu fonduri de la Consiliul Judeţean Olt, costul total fiind estimat la aproape 370.000 lei.

Festivaluri de reconstituire Istorică la Braşov şi Râşnov

Cel mai aşteptat Festival de Reconstituire Istorică va fi anul acesta la Braşov în Piaţa Sfatului în perioada 26-28 august. „Prin acest festival, care este o premieră pentru Braşov şi care se va desfăşura în Piaţa Sfatului, vom sărbători împlinirea a 100 de ani de la intrarea României în primul Război Mondial. Festivalul se va desfăşura în jurul Casei Sfatului şi va fi un eveniment spectaculos. Tot ca o comemorare a primului război mondial vom mai avea şi reconstituirea bătăliei de la Fundata. Acest eveniment va avea loc în luna octombrie“, ne-a declarat Nicolae Pepene, directorul Muzeului de Istorie Braşov.

La Fundata, în august 1916, a murit primul militar român, Gheorghe Poenaru-Bordea, în Primul Război Mondial. Fundata era aşezată chiar pe graniţa dintre Imperiul Austro-Ungar şi Ţara Românească, iar oamenii ajunseseră să aibă casa într-o ţară şi grajdul în alta. De câteva ori pe zi, treceau hotarul pentru a-şi hrăni animalele. Fundata a fost prima localitate eliberată de trupele militare române. Astfel, în luptele pentru Fundata, la 14 august 1916, colonelul Gheorghe Poenaru-Bordea (adjunctul comandantului Regimentului 30 Infanterie „Muscel“) a trecut graniţa cu trupele sale şi a fost ucis. Alte câteva zeci de soldaţi au pierit în bătăliile pentru eliberarea Fundatei.

În prezent, în curtea dispensarului, care acum 100 de ani, a fost clădirea vămii şi marca graniţa dintre România şi Imperiul Austro-Ungar, este ridicat un monument străjuit de două tunuri, în cinstea eroilor căzuţi în luptă. Tot în memoria eroilor, la Fundata, se organizează anual reconstituirea bătăliei istorice. La eveniment vin pasionaţi din toată Europa, se costumează cu uniforme din Primul Război Mondial şi au în dotare arme vechi de peste 100 de ani. Soldaţii de ocazie trăiesc două zile ca în război: fac instrucţie, gătesc la cazan, mănâncă şi dorm împreună în corturi. Pe unul dintre dealurile din Fundata se dă bătălia la care asistă fascinaţi şi mulţi turişti.

Bătăliile cu tradiţie de la Râşnov

Un alt festival de reconstituire istorică cu mare tradiţie este cel de la Râşnov care atrage mii de turişti. Festivalul se va desfăşura anul acesta în perioada 19-21 august. Tema evenimentului din acest an vor fi bătăliile din secolul al XVII-lea. „La Râşnov vom avea invitaţi din Polonia, Lituania şi Norvegia şi bineînţeles asociaţiile de reconstituire istorică din România. Festivalul va fi dedicat luptelor medievale care se potrivesc perfect cu decorul cetăţii. Anul acesta vor fi reconstituite bătăliile de la începutul secolului al XVII-lea purtate de principele Bathory, dar şi războaiele religioase ale Europei din acea perioadă. Festivalul va fi unul cât se poate de autentic care va respecta întocmai detaliile istorice“, a mai spus Nicolae Pepene. (Simona Suciu)

Cum poate deveni România o destinaţie de nivel mondial pentru turismul cultural

Ce ar trebui să facă România pentru a exploata fondul arheologic constituit din cetăţile antice şi medievale, ne spune dr. Daniela Mihai, arheolog, director de programe şi proiecte la Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Instituţia aflată în coordonarea Ministerului Culturii finanţează restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, fiind punctul de contact UNESCO pentru România.

„În primul rând, trebuie să oferi turistului toate condiţiile de confort şi de recreere, precum şi cele mai bune condiţii de accesibilitate la obiectivul ce se doreste a fi vizitat. De asemenea, orice eveniment cultural artistic care poate crea plus valoare şi notorietate locului este necesar şi obligatoriu. Fără aceste principii strategice, evident că turismul cultural are de suferit, iar destinatiile ce nu oferă aceste lucruri nu vor fi preferate. Evident că în centrul oricăror manifestări artistice trebuie să stea monumentul în jurul căruia se desfăşoară un eveniment, iar revitalizarea obiceiurilor traditionale, a meşteşugurilor şi a gastronomiei tradiţionale sunt ingrediente cu priză la public. Există un mare interes pe plan global pe acest subiect, şi pe acest tip de demers trebuie să pariem şi noi“, spune dr. Daniela Mihai

Sursa principală: finanţările europene

Cercetătorul spune că finanţarea europeană este un mijloc prin care aceste obiective istorice pot fi puse în valoare: „Există vaste posibilităţi de a găsi soluţii prin finanţări europene, prin Programul Operaţional Regional, ce se va deschide în acest an, dar şi prin alte linii de finanţare care vor deveni accesibile în curând. Sunt multe exemple de succes care atrag mulţi turişti anual. În primul rând sunt monumente UNESCO - cum sunt Cetatea Sighişoarei care este foarte mult vizitată sau Satele cu biserici fortificate din Transilvania, dar şi Alba Iulia, Cetatea Râşnovului sau Cetatea Oradei etc“.

Pentru cetăţile antice de pe cursul Dunării, INP a pregătit documentaţia României pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO, în cadrul singurului proiect multinaţional din Europa, aprobat de Comitetul UNESCO în 2005 - Frontierele Imperiului Roman. „INP a fost partener într-un foarte important proiect european care a avut ca scop crearea unui brand al Limesului dunărean – www.danubelimesbrand.org, care a avut ca scop, printre altele, punerea în valoare a cetăţilor antice din cadrul Limesului dunărean, de la Durostorum în sud şi până la Halmyris în Delta Dunării.

Noi am pregătit documentaţia necesară pentru introducerea pe lista-tentativă UNESCO a acestei porţiuni din frontiera Imperiului Roman. România are monumente unice, precum cele înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial, aşa cum sunt, în afara celor menţionate deja, Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei şi Bisericile pictate din Nordul Moldovei. Are un patrimoniu natural cu un potenţial imens, cu multe zone încă sălbatice, cum este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, în interiorul căreia există şi multe cetăţi antice şi medievale ce merită să fie vizitate - exemple celebre fiind Histria şi Enisala.

De asemenea, Dobrogea în afara impresionantului patrimoniului construit mai are, încă, numeroase comunităţi multietnice, ale căror monumente istorice, dar şi elemente ale patrimoniului imaterial care trebuie puse in valoare“, spune dr. Daniela Mihai.

Tradiţii antice în Dobrogea Sursa foto Danais

Pe aceeaşi temă:

Straniul ordin dat de Vasile Pârvan în ajunul morţii sale. Părintele arheologiei româneşti este cel care a descoperit cel mai vechi oraş din ţara noastră - Histria

Comorile antice ale Dobrogei: Histria, cetatea unde s-au bătut primele monede de pe teritoriul ţării noastre

Cetăţile Carsium şi Capidava, propuse pe lista UNESCO

La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 

Imagini din aceeasi galerie
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • La Capidava, în tabăra antică Danais Sursa foto Danais 
  • Cetatea Enisala Sursa foto Dan Cojocaru
  • Cetatea Enisala Sursa foto Dan Cojocaru
  • Sorin Colesniuc, șeful Muzeului de arheologie Callatis din Mangalia Sursa foto Arhiva personală
Distribuie imaginea
citeste totul despre: