Cum se îmbrăca Elena Ceauşescu. Prima chimistă a ţării era sfătuită vestimentar de o stilistă anonimă şi „impresiona“ prin monotonia absolută

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Tovarăşa Elena Ceauşescu
Tovarăşa Elena Ceauşescu

Departe de a fi atras vreodată atenţia asupra rochiilor pe care le purta, Elena Ceauşescu era consiliată în materie de modă de un stilist din străinătate. Bijuteriile coanei Leana stârneau admiraţia soţiilor altor preşedinţi de state.

Pe vremea regimului comunist, când nu prea aveai ce obiecte de îmbrăcăminte să alegi din magazine, apariţiile fermecătoare ale Angelei Similea, care purta rochii parcă desprinse din poveşti, stârneau întotdeauna admiraţie.

La polul opus, Elena Ceauşescu, deşi ar fi avut ocazia să poarte tot ceea ce era nou în materie de modă, se îmbrăca cu haine în culori terne, fără nicio croială deosebită.
 

În volumul „Stăpânul secretelor lui Ceauşescu. I se spunea Machiavelli“, demnitarul comunist Ştefan Andrei dezvăluie faptul că ea îşi comanda haine peste hotare, din cataloage. „Era o femeie la Paris care se ocupa special de toaleta ei. Cumpăra sau cosea şi modifica în ţară“, spune Ştefan Andrei. Stilista era o fostă angajată de la APACA, o fostă fabrică de textile din Bucureşti.

„Nimeni nu are bijuteriile doamnei Ceauşescu“

În privinţa bijuteriilor, casetele tovarăşei erau pline. „Avea destule şi destul de valoroase. Purta dintre ele, dar nu des. În vizita din Spania, în programul Elenei Ceauşescu a fost şi o întâlnire cu doamne din înalta lor societate. 
 

Şi soţiile unor burghezi spanioli au spus: «Din toate câte suntem aici, nimeni nu are bijuteriile doamnei Ceauşescu». Am fost în Africa Centrală, în 1972. În vizita aceea din nouă ţări africane am avut două sarcini: Una – să elaborez împreună cu gazdele comunicatele şi a doua să organizez întâlnirile cu partidele lor politice. Am organizat inclusiv prima întâlnire a lui Ceauşescu cu Arafat. În Africa Centrală a fost un spectacol, după care Bokassa (n.r. - Jean-Bédel Bokassa, preşedintele Republicii Centrafricane, care ulterior s-a declarat împărat) a scos o cutiuţă de argint, iar din ea nişte cercei cu diamante, un lănţişor cu diamante şi o brăţară cu diamante. Şi i-a spus Elenei Ceauşescu: «Acestea sunt pentru dumneavoastr㻓, îşi aminteşte demnitarul comunist. 
 

La rândul lui, Nicolae Ceauşescu a primit un ceas din aur alb, cu diamante. În schimb, dictatorii le pregătiseră să le dăruiască un radio în cutie şi o bluză cu râuri, lucrată la Tismana, o fotă şi o năframă cum se purta în Oltenia. 

image

FOTO  „Vizita oficială a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în SUA“

De la Lenuţa lui Briceag la prima doamnă 

Elena Ceauşescu s-a născut la 7 ianuarie 1919. La şcoală n-a fost niciodată o elevă strălucită – nu era nici măcar absolventă de patru clase. Eşecul de la şcoală n-a limitat-o însă: după ce a rămas vreo două veri la muncile de câmp, a plecat la Bucureşti să-şi găsească un rost. Primul său loc de muncă a fost într-o fabrică de produse farmaceutice. Provinciala „Lenuţa a lui Briceag“ renunţă însă la o potenţială carieră în chimie ori farmacie pentru a se angaja drept cusătoreasă pe la diverse fabrici din Capitală, printre care „Lantex“, „Texca“, „Minerva“, „Jaquard“ şi „Bros“, potrivit notelor sale autobiografice. În acest mediu îl cunoaşte pe Marin Ceauşescu, fratele viitorului său soţ. 
 

În timpul său liber, domnişoara Petrescu începe să frecventeze cercurile tineretului comunist, alături de fratele său, Gheorghe. Mergea adesea la aşa-numitul Cerc Cultural Muncitoresc. După ce-l cunoaşte pe Nicolae Ceauşescu, în 1939, se apropie mai mult de structurile comuniste din ilegalitate, bătătorind şi ea, ca femeia, drumul bărbatului.

Elena Ceauşescu

Vă mai recomandăm:

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria


Secretele cu care a fugit Mihai Pacepa în SUA: diamantele sintetice, traficul de arme clandestin, numele agenţilor străini
 

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Operaţiunea „Olimp ’72“ – Cum i-a urmărit Securitatea pe sportivii români la Olimpiada de la München. Patzaichin: „Securiştii aveau urme de caschetă“


EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite