Condamnaţi a doua oară. De ce vrea Institutul „Elie Wiesel“ să şteargă numele a doi eroi: Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr

Condamnaţi a doua oară. De ce vrea Institutul „Elie Wiesel“ să şteargă numele a doi eroi: Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr

Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr

În cadrul conferinţei „Damnatio memoriae sau legitimarea prin reabilitare“,  care a avut loc duminică, la Constanţa, s-a apărat memoria a doi intelectuali de frunte ai României, Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr. Institutul „Elie Wiesel” vrea să schimbe numele unui liceu şi a unei străzi care poartă aceste nume.

Ştiri pe aceeaşi temă

Paul Andreescu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, filiala Constanţa, consideră că se fac nedreptăţi, atâta vreme cât nume mari ale intelectualităţii române, cum ar fi Mircea Vulcănescu, sau Radu Gyr, ar putea fi şterse din memoria colectivă, la cererea Institutului „Elie Wiesel”. Primul a făcut parte din guvernul lui Ion Antonescu, iar cel de-al doilea a fost acuzat de faptul că era legionar.  
 
Paul Andreescu este de părere că adevărurile trebuie spuse aşa cum sunt pentru că altfel îndepărtăm timpul de vindecare. În România, au existat foarte mulţi membri ai Partidului Comunist Român. Ce măsură ar putea fi luată împotriva lor? 
 
„Nu am vrut să-mi ceară nimeni iertare, nu am cerut răzbunare, am sperat în legile acestei ţări“, a spus mâhnit cel care a cunoscut închisorile comuniste la vârsta de 17 ani pentru că a împrăştiat manifeste împotriva regimului.
 
Condamnat la moarte pentru o poezie
 
Despre modul în care Institutul „Elie Wiesel” vrea să şteargă din memoria poporului român numele a două mari personalităţi a vorbit şi  lect. univ. dr. Carmen Ciornea, care a calificat intenţia ca fiind o „imixtiune în zona sacrosantă a neamului românesc“, interzicând poporului român să aibă ca simbol un om care a fost condamnat în închisoare pentru că a scris o poezie, aici referindu-se la Radu Gyr şi a lui poezie „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane“, considerată de autorităţi drept mijloc de instigare la luptă împotriva regimului comunist. Ulterior, pedeapsa i-a fost comutată la 25 de ani de muncă silnică.
Preşedintele Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului este Alexandru Florian, al cărui tată, Radu Florian, a predat la catedra de marxism- ştiinţific de la Universitatea din Bucureşti.  
 

 
Imagini de la conferinţa „Damnatio memoriae sau legitimarea prin reabilitare” FOTO Ionuţ Druche 
 
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
de Radu Gyr
 
Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
 
Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
 
Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
 
Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
 
Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
 
Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
 
Ne vom întoarce într-o zi
De Radu Gyr
 
Ne vom întoarce într-o zi, Ne vom întoarce neapărat. Vor fi apusuri aurii, Cum au mai fost când am plecat.
Ne vom întoarce neapărat, Cum apele se-ntorc din nori Sau cum se-ntoarce, tremurat, Pierdutul cântec, pe viori.
Ne vom întoarce într-o zi... Şi cei de azi cu paşii grei Nu ne-or vedea, nu ne-or simţi Cum vom pătrunde-ncet în ei.
Ne vom întoarce ca un fum, Uşori, ţinându-ne de mâni, Toti cei de ieri în cei de-acum, Cum trec fântânile-n fântâni.
Cei vechi ne-om strecura, tiptil, în toate dragostele noi şi-n cântecul pe care şi-l Vor spune alţii, după noi.
Ȋn zâmbetul ce va miji Şi-n orice geamăt viitor, Tot noi vom sta, tot noi vom fi, Ca o sămânţă-n taina lor.
Noi, cei pierduţi, re-ntorşi din zări, Cu vechiul nostru duh fecund, Ne-napoiem şi-n disperări, Şi-n răni ce-n piepturi se ascund.
Şi-n lacrimi ori în mângâieri, Tot noi vom curge, zi de zi, în tot ce mâine, ca şi ieri, Va sângera sau va iubi. 
 
42 de preoţi dobrogeni în închisorile comuniste 
 
Protos. Maxim Vlad este de părere că trebuie să facem distincţia între o categorie de oameni care s-au convertit în închisori, iar jertfa lor este una martirică, şi cei care au ieşit de acolo rămânând tributari convingerilor lor politice sau naţionale. O a treia categorie ar fi cei care au ajuns să-şi piardă credinţa în lagăre, închisori sau colonii de muncă. De aceea, spune el, Biserica ar trebui să vadă cine a dus până la sfârşit lupta martirică.
 
În închisorile comuniste au sfârşit şi mulţi preoţi ortodocşi. Istoricul  Adrian Nicolae Petcu, cercetător CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), spune că în urma consultării dosarelor deţinute de instituţie, a descoperit nu mai puţin de 42 de preoţi dobrogeni în închisorile comuniste. 
Tot despre preoţii dobrogeni martiri a vorbit şi Ionuţ Druche, de la Departamentul Cultural-Educaţional al Arhiepiscopiei Tomisului.
 

 
Preotul paroh George Constantin Codreanu a susţinut faptul că este o mare nedreptate faptul că până astăzi se face o mare diferenţă între Holocaust, care a fost condamnat în faimosul proces de la Nurnberg, şi comunism, care a generat mai multe victime, şi care nu a fost condamnat în totalitate. „Prin toate manifestările şi sesiunile organizate în cadrul acestui an comemorativ ni s-a oferit posibilitatea nu doar să-i scoatem din umbra istoriei sau din uitare pe cei care au îndurat suferinţa fizică sau degradarea socială, ci să-i cinstim pe aceştia ca modele de tărie, de credinţă, de luptă pentru adevărata libertate sau pentru adevăr“, a spus el.
 
La 23 iulie, la Biserica „Sfânta Maria” din Constanţa a avut loc conferinţa „Damnatio memoriae sau legitimarea prin reabilitare”. Evenimentul face parte din cadrul proiectului „Apărători ai Ortodoxiei între Dunăre şi Mare în timpul comunismului”, organizat de către Departamentul Cultural-Educaţional al Arhiepiscopiei Tomisului şi circumscris Anului comemorativ „Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, în Patriarhia Română. Proiectul a debutat la 22 ianuarie 2017 şi se va finaliza pe 17 noiembrie 2017. 
 
Vă mai recomandăm:
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
citeste totul despre: