Cine a fost Muşata, cea care a dat numele ei unui întreg şir de domni

Coperta cărţii Trecute vieţi de doamne şi domniţe

În anul 1375, Petru, fiul Muşatei, s-a urcat în scaunul Moldovei. Cine era însă această Muşată, care a dat numele ei întregului şir de domni ce s-au perindat în Moldova timp de aproape trei secole.

Unii istorici, cum ar fi A.D. Xenopol, au crezut că era munteancă, din viţa basarabilor, aleşii au luat-o drept o poloneză, pe când ea era moldoveancă, fata lui Bogdan Descălecătorul, sora lui Laţco, scrie Constantin Gane în „Trecute vieţi de doamne şi domniţe“.

Presupunerea este neatestată documentar. „Nu o întâmplare a adus pe meleagurile noastre o ceată de vânători, cărora le-a trecut prin minte să înfiinţeze un stat. Ci, dimpotrivă, întemeietorii Moldovei au venit din Ardeal cu gândul de a crea aici un stat neatârnat  şi nu s-ar deosebi de cel pe care-l aveau din vechi în Maramureş. 

Şi, de aceea, după moartea lui Bogdan şi a fiului său Laţco, domnia, pentru a nu încăpea pe mâini străine, a fost dată lui Petro, fiul Muşatei, care era fata lui Bogdan“, scrie autorul. 

Petru era şi el fiu de domn şi poate fi privit ca întemeietor al Moldovei. Căci tatăl său Ştefan, bărbatul Muşatei, era Voievodul Sepeniţei, adică a porţiunii dintre Prut şi Nistru. Şi văr primar cu Anastasia. Astfel, dinastia Bogdăneştilor va putea continua prin femei. Aşa s-a înfiinţat domnia Muşatinilor în Moldova, astfel unindu-se voievodatul lui Bogdan cu cel al lui Petru. 

Bogdan, care-şi întinsese teritoriul voievodatului său până la cotul Prutului în jos,  îşi măritase fata cu acest Voievod vecin, Ştefan al Sapeniţului. La moartea lui Ştefan, i-a urmat la tron fiul său, Petru, iar la stingerea dinastiei Bogdăneştilor , moldovenii l-au rugat să le fie şi lor domn, ca fiind nepot de fată a lui Bogdan, nepot de soră a lui Laţco.

Muşata, fiind fata catolicei Maria, a fost catolică şi ea. Purta printre străini chiar numele de Margareta. Totuşi, fiii ei au rămas în credinţa tatălui lor, Voievodul Ştefan, ortodocşi. Aceşti fii au domnit toţi trei: Petru – 16 ani, Roman – trei ani şi cel mic, Ştefan – şase ani. 

Ca mamă de domni, ea a locuit la Siret, unde catolicii o numeau Doamna Marghita şi unde a clădit o biserică, Sf. Ioan Botezătorul, pe care a încredinţat-o călugărilor dominicani, care s-a năruit. 

Pe aceeaşi temă:

Cum poate România să dea lovitura în turismul cultural mondial. Afacerea cetăţilor antice reconstruite din nimic

Dobrogea, cel mai frumos pământ al României - botezată după un slav

Secretele Catedralei din Curtea de Argeş în care va fi înmormântată Regina Ana. A fost proiectată de un arhitect dobrogean