Cele mai frumoase locuri în natură unde să-ţi petreci ziua de Paşte
0Ziua de Paşte poate fi petrecută în mjilocul familiei, dar şi al naturii, dacă vremea o permite. Masa copioasă - pe care medicii şi specialiştii în îngrijirea organismului o recomandă a fi bogată în legume şi echilibrată - trebuie însoţită, ca desert, de mişcare uşoară.
Spaţiul ideal de a face acest lucru este natura. Pentru cei care preferă Dobrogea, tărâmul unde relieful oferă la alegere munte, mare sau câmpie, „Adevărul“ a strâns câteva recomandări pentru cele mai frumoase locuri unde să-ţi petreci un Paşte sănătos.
1. Pădurile din Dobrogea
În nordul sau în sudul Dobrogei, ţinut secetos, pădurile sunt refugiul pentru iubitorii de picnic. Umbră, poieni cu flori rare, animale sperioase care fug din bătaia obiectivului foto/video, legende ale locului, peisaje de ţinut minte, găsiţi în pădurile de la Murfatlar, Valu lui Traian, Comorova, Talaşman (Adamclisi), Esechioi, Ion Corvin, Canaraua Fetii, Oltina, Dumbrăveni, Hagieni, Babadag, Măcin, Niculiţel, Ciucurova. Site-urile agenţiilor de protecţie a mediului din Constanţa şi din Tulcea conţin informaţii detaliate despre speciile unicat pe care le întâlniţi în habitatele naturale de aici.
Spre exemplu, în pădurea din Munţii Măcinului întâlnim În Munţii Măcinului întâlnim o serie de specii protejate: plante - Turiţă mare (Agrimonia pilosa), Merinană (Moehringia jankae), Clopoţel dobrogean (Campanula romanica), Ouăle popii (Himantoglossum caprinum), Limba şarpelui (Echium russicum); insecte - Fluturaşul purpuriu (Lycaena dispar), Fluture tigrat (Callimorpha quadripunctaria), Rădaşca (Lucanus cervus), Pustnic (Osmoderma eremita), Croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Croitor cenuşiu (Morimus funereus), Croitor alpin (Rosalia alpine), Cosaş transilvan (Pholidoptera transsylvanica), Fluture maturn (Euphydryas maturna); amfibieni şi reptile - Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Balaurul dobrogean (Elaphe quatuorlineata); mamifere - Liliacul mare cu nas potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Popândău (Spermophilus citellus), Hamster dobrogean (Mesocricetus newtoni), Dihor de stepă (Mustela eversmannii), Dihor pătat (Vormela peregusna)
2. Malul apelor
Pe malul lacurilor umbrite de arbuşti, masa pascală are alt gust. La Mamaia, lacul Siutghiol este locul care adună familii întregi, grupuri de tineri, pescari solitari, perechi de îndrăgostiţi care vin să respire aer mai curat dat de apropierea apei şi de verdeaţa care mai există de-a lungul malului. Lacul Tatlageac udă sudul litoralului, dând peisajului o frumuseţe aparte, până la întâlnirea cu marea. La Oltina, lacul cu acelaşi nume este învecinat de pădure şi de mănăstirea de maici Strunga.
Lacul Iacobdeal din Dobrogea Sursa foto info-delta.ro
Lacul Nuntaşi este o comoară care şi-a pierdut puterea, dar nu şi farmecul, forţată de vremuri să cedeze din calităţile terapeutice ale apei şi nămolului în favoarea bogăţiei pământului. Nu departe se întinde Cetatea Histria, cea mai veche aşezare de pe teritoriul României, iar la o aruncătură de băţ se află Mănăstirea Sfântul Ilie Tesviteanul, unde se trăieşte auster la lumina lumânării. Lacul Iacobdeal de lângă Turcoaia se află într-o fostă carieră de granit din Munţii Măcinului, iar fotografiile surprinse aici vor stârni admiraţia internauţilor, locul fiind extrem de „fotogenic“. Şi desigur, trebuie menţionată cea mai sălbatică destinaţie a Dobrogei, Delta Dunării, paradisul României care merită cunoscut de fiecare.
3. Cheile Dobrogei
Aici păşiţi pe fundul unei mări, strămoaşă a Mării Negre. Stâncile de la Cheile Dobrogei sunt fostele recifuri de corali ale Mării Thetis, a cărei fărâmiţare a dus la apariţia Mării Negre, a Mării Mediterane, a Oceanului Indian etc. Se întinde pe 11.000 hectare (dintre care 285 ha sunt rezervaţie naturală) între localităţile Mihail Kogălniceanu şi Râmnicu de Jos din judeţul Constanţa. Cheile Dobrogei se află pe versantul drept al văii Casimcea, la 45 kilometri nord-vest de reşedinţa de judeţ. Speciile de fosile care se găsesc în pereţii calcaroşi sunt unice în ţară şi perfect conservate.
Cetatea Enisala, Sarichioi, Tulcea Foto Dan Cojocaru
Specialiştii arată că rezervaţia este formată din calcare din perioada jurasicului, aici găsindu-se o faună şi o floră de interes deosebit. Calcarele cheilor reprezintă rămăşiţe de atoli, ceea ce justifică forma semirotundă a pereţilor. „Peisajele sunt de o frumuseţe rară - şanţuri naturale şi chei brăzdează malurile abrupte ale văii, peşteri săpate în calcar, precum La Adam şi Peştera Liliecilor cu specii de plante deosebite, dar şi descoperiri arheologice importante. Pereţii sunt orientaţi est/vest şi nu au o înălţime mai mare de 40 metri. Platourile calcaroase cu forme ciudate, bătute de trecerea apei, care mărginesc de o parte şi de alta şoseaua. Alături de frumuseţile naturale, zona este presărată şi cu numeroase urme arheologice, în special cele găsite în peşterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vânat şi chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau această zonă în epoca preistorică“, spun aceştia.
4. Mănăstiri şi biserici
Vizitarea unor mănăstiri, unde să asişti la slujba de duminică, îţi dă tihna pentru a te aşeza îndestulat sufleteşte la masa de Paşti. Pentru după-masa de Paşti, plimbarea în oazele de linişte mănăstireşti îţi completează meniul pascal cu mulţumirea pentru toate cele primite, avute şi dăruite. Mergeţi oricând, pentru un popas de suflet, la bisericuţele Istria (semiîngropată), la bisericuţele din nuiele din anii 1860 care mai există la Izvoarele, Satu nou şi Strunga din sud-vestul Dobrogei sau la mănăstirile Peştera Sfântului Andrei, Dervent, Techirghiol, Izvorul Tămăduirii (Crucea), Sfânta Elena de la Mare (Schitu, Costineşti), Sfinţii Ierarhi Nicolae şi Bretanion (23 August), Strunga (Oltina), Colilia, Sfântul Ilie Tesviteanul (Nuntaşi, Istria), Sfântul Ioan Casian (Târguşor), Sfântul Cuvios Gherman (Oltina), Lipniţa, Buna Vestire (Mircea Vodă), Capidava, Stejaru, Cocoş (Niculiţel), Saon (Niculiţel), Celic Dere (Frecăţei), Halmyris (Murighiol), Sfântul Nicolae (Măcin), Izvorul Tămăduirii (Măcin), Dinogeţia (Jijila), Visterna (Sarichioi), Letea, Sfânta Cruce (Topolog), Cerbu (Topolog), Codru (Baia), Valea Teilor, Buna Vestire (C.A.Rosetti) din Delta Dunării.
5. Cetăţi
Dobrogea este tărâmul presărat de cetăţi antice, unde au trăit strămoşii noştri. Aici se află cea mai veche aşezare de pe teritoriul României - Cetatea Histria (Istria). Aici se află aşezarea care odihneşte astăzi pe jumătate în Marea Neagră - Cetatea Callatis (Mangalia). Aici, la Cernavodă, în Cetatea Axiopolis s-a găsit Gânditorul de la Hamangia şi perechea lui, expresia celei mai vechi culturi neolitice din Dobrogea, datând dinainte de Hristos.
Aici este Cetatea Adamclisi şi al său Tropaeum Traiani, monumentul care certifică naşterea poporului român, fiind ridicat de Împăratul Traian în onoarea celei mai sângeroase bătălii dintre daci şi romani, din anul 102. Şi aici este Cetatea Tomis, locul de exil al poetului roman Publius Ovidius Naso, edificiul unei lumi care înseamnă astăzi istoria valoroasă a Constanţei.
Dar pe tot cuprinsul Dobrogei sunt cetăţi - mai mult sau mai puţin cunoscute - vestigii ale antichităţii: Capidava (Topalu-Constanţa), Carsium (Hârşova-Constanţa), Sacidava (Dunăreni, Aliman-Constanţa), Păcuiul lui Soare (Ostrov-Constanţa), Albeşti (Constanţa), Ulmetum (Pantelimon), Enisala sau Heracleea (Sarichioi-Tulcea), Ibida (Slava Rusă, Slava Cercheză-Tulcea), Halmyris (Murighiol-Tulcea), Aegyssus (Tulcea), Argamum (Jurilovca).
Aproape uitate sunt cetăţile: Dinogetia, Arrubium, Troesmis, Beroe, Cius, Altinum, Civitas Ausdescensium, Parthenopolis, Stratonis, Noviodonum.
Specialiştii în istorie şi arheologie dobrogeană de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa şi de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea oferă amănunte pentru cei care doresc să cunoască Dobrogea mai bine. Pe site-urile celor două instituţii (minac.ro, icemtl.ro), pe site-uri dedicate (arheologie-ibida.eu), pe site-ul de patrimoniu al Ministerului Culturii (cimec.ro) şi al mănăstirilor din vecinătate (dervent.ro) se pot afla informaţii cu duiumul, numai să fie căutate.
Pe aceeaşi temă:
Cetăţile neştiute ale Dobrogei. Misterele de la Dinogetia, Stratonis, Parthenopolis şi Troesmis
Cetăţile antice ascunse ale Dobrogei. Unde se află Sacidava, Ibida şi Halmyris
Se încarcă comentariile...
