Ultimele știri ⏱️Război în Ucraina Război în Israel Istoria zilei

Floră ca în insulele Creta şi Corsica. Care este zona din Dobrogea unde trăiesc 20% din plantele Europei

Publicat: 18.03.2017 06:03

Ultima actualizare: 10.08.2022 21:43

Pentru un weekend cu odihnă activă, Dobrogea este ideală. Într-o escapadă care poate fi şi numai de o zi, călătorul poate parcurge toate formele de relief, de la Munţii Măcinului din nord până la Marea Neagră în sudul litoralului. Aici întâlneşte toate formele de relief, precum şi o floră bogată ca în insulele Creta şi Corsica.

Munţii Măcinului se găsesc în nordul Dobrogei, în judeţul Tulcea, fiind cea mai veche formă de relief din România, provenită din lanţul Munţilor Hercinici. Accesul se face de pe drumul naţional 22D, între localităţile Măcin şi Horia. La nord se află drumul european E87, între localităţile Măcin-Jijila-Luncaviţa. Drumul judeţean dintre comunele Horia şi Luncaviţa permite accesul în estul şi nord-estul parcului.

Pe o suprafaţă de aproape 26.000 hectare se întind două situri Natura 2000: Munţii Măcinului (pentru plante, insecte, amfibieni, reptile şi mamifere) şi Măcin-Niculiţel (pentru păsări), care constituie habitatul unor specii rare, protejate de legislaţia internaţională.

„Flora din nordul Dobrogei este comparabilă cu flora bogată a insulelor Creta şi Corsica, numărul plantelor superioare reprezintă peste 19% din flora europeană. Aici este semnalată prezenţa multor specii floristice care sunt periclitate atât la nivel naţional, cât şi internaţional. Munţii Măcin şi împrejurimile lor sunt singurele zone din România unde încă mai există suprafeţe importante de vegetaţie naturală de stepă, care nu se găseşte nici în Balcani şi este foarte rară acum în Europa“, arată specialiştii de la Administraţia Naţională Munţii Măcinului.

Munţii Măcinului sunt situaţi pe calea de migraţie Via Pontica şi este singurul loc din ţară unde pot fi observate anual în migraţie peste 30.000 exemplare de păsări cu zbor planat, dintre care peste 10.000 păsări răpitoare şi restul berze albe. Numărul speciilor de păsări răpitoare ce pot fi observate în migraţie este mai mare decât oriunde în Europa, cu 29 specii de răpitoare. Numărul speciilor de păsări observate în zona Măcin-Niculiţel a fost de 236 în perioada 1998-2007.

Pădurea din Munţii Măcinului Sursa foto Facebook Parcul Naţional Munţii Măcinului

În Munţii Măcinului întâlnim o serie de specii protejate:

Plante - Turiţă mare (Agrimonia pilosa), Merinană (Moehringia jankae), Clopoţel dobrogean (Campanula romanica), Ouăle popii (Himantoglossum caprinum), Limba şarpelui (Echium russicum)

Insecte - Fluturaşul purpuriu (Lycaena dispar), Fluture tigrat (Callimorpha quadripunctaria), Rădaşca (Lucanus cervus), Pustnic (Osmoderma eremita), Croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), Croitor cenuşiu (Morimus funereus), Croitor alpin (Rosalia alpine), Cosaş transilvan (Pholidoptera transsylvanica), Fluture maturn (Euphydryas maturna)

Amfibieni şi reptile - Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina), Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Balaurul dobrogean (Elaphe quatuorlineata)

Mamifere - Liliacul mare cu nas potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), Popândău (Spermophilus citellus), Hamster dobrogean (Mesocricetus newtoni), Dihor de stepă (Mustela eversmannii), Dihor pătat (Vormela peregusna)

Citește și: Cum explică Gheorghe Hagi bilanţul catastrofal al Viitorului în faţa Stelei

Această zonă protejează 27 de specii şi subspecii de plante endemice (Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei). Totodată, o parte din insectele găsite în Munţii Măcin sunt noi pentru ştiinţă. De exemplu, Polia cherrung a fost descoperită în 1997 lângă localitatea Greci. De asemenea, subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta şi subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisă numai în 1997.

Câteva specii de insecte au fost înregistrate ca vieţuind numai în această regiune a ţării: Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata, etc.

În Munţii Măcinului se găsesc mai multe tipuri de vegetaţie, cum ar fi: vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos, vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp, păduri balcano-panonice de cer şi gorun, păduri dacice de stejar şi carpen, păduri dobrogene de fag, tufărişuri de foioase ponto-sarmatice, stepe ponto-sarmatice, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, comunităţi pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase, peşteri în care accesul publicului este interzis.

În această perioadă, aici poate fi vizitată expoziţia temporară de sculptură a artistului tulcean Toader Gheorghe, găzduită de Centrul de Vizitare Informare din Greci. Tot aici se află o serie de tablouri ale celui mai tânăr membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Ancora Tulcea - Ana Ruxandra Pascu, în vârstă de 16 ani.

Sculpturi ale artistului tulcean Toader Gheorghe, expuse la Greci Sursa foto Facebook Parc Măcin