Arhiepiscopul Tomisului împlineşte 60 de ani. Controversele lui ÎPS Teodosie, fosta sursă „Mache“ a Securităţii
0Ierarhul Tomisului, ÎnaltPreaSfinţitul Teodosie, împlineşte 60 ani, o vârstă care îl face să se gândească la senectute - după cum mărturiseşte.
Născut la 12 decembrie 1955, Macedon Petrescu (pe numele său laic, din „neamul lui Porcu“, cum îl ştiu localnicii) este mezinul unei familii cu 17 copii din satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, judeţul Suceava. Arhiepiscopul s-a întors în locurile natale pentru a construi un complex monahal turistic dedicat părinţilor săi, Procopie şi Ecaterina. Complexul de la Dorna Arini este o afacere de familie în care au intrat nepoţi şi alte rude apropiate ale familiei Petrescu-Porcu şi figurează ca metoc (loc monahal de găzduire) al Arhiepiscopiei Tomisului. Recent, imobilul a rămas fără autorizaţie de funcţionare, deoarece nu avea avizul ISU pentru asigurare contra incendiilor.
Instalat în funcţie în anul 2001, Teodosie Petrescu a adus la malul mării lumina reflectoarelor, putând fi numit ierarhul-vedetă al BOR. S-a afirmat cu slujbele religioase de Înviere, pe care le-a organizat cu mare fast şi succes la public, la altare improvizate pe plajă la Constanţa, apoi la Mangalia. A câştigat apoi pas cu pas terenuri după terenuri pentru bisericile din reşedinţa de judeţ, apoi pentru mănăstiri din judeţ. În municipiul Constanţa, numărul bisericilor s-a triplat din 2001 până în 2015, de la 20 la 60, iar numărul lor continuă să crească, în dorinţa fierbinte a ierarhului ca Tomisul să devină Mitropolie de sine-stătătoare şi să nu mai fie sub tutela Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, condusă de Patriarhul Daniel, care este şi mitropolit.
Trecutul l-a ajuns însă din urmă, iar prezentul îi este mereu tulburat de câte ceva, făcut de el sau de cei din jurul său. Este un subiect constant pentru presă, căruia îi furnizează involuntar motive de discuţii. Ultima „ispravă“ intens comentată: mantia sa lungă, cu trenă purtată de un slujitor al Bisericii, îmbrăcată la festivităţile de 1 Decembrie de la Prefectura Constanţa.
„Mantia arhierească este parte a veşmintelor episcopale, fiind inspirată din veşmintele Vechiului Testament. ÎPS Teodosie n-a purtat mantia ca un capriciu personal, ci datorită demnităţii slujirii la care era chemat: era o slujbă religioasă într-un eveniment oficial. N-am văzut generali care să defileze la evenimente în trening, ci în uniforma lor ceremonială. Mantia se poartă la slujbele publice în care Arhiereul nu oficiază Sfânta Liturghie (botez, cununie, maslu, vecernie, utrenie,etc.). Pe mantie sunt aplicate icoanele evangheliştilor, simbol al faptului că podoaba Evangheliei îmbracă toată lumea creştină, ca o mantie. De altfel, mantia arhierească simbolizează şi mantia calugărească. Cât despre «supusul» care ţine trena mantiei, explicaţia e una mai practică. Nu putem transforma uniforma clericală în mătură“, a explicat consilierul media al Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Eugen Tănăsescu, blogger Adevărul.
Ierarhul Tomisului a trebuit să dea recent explicaţii şi pentru dosarul de colaborare cu Securitatea, pe care Adevărul l-a cercetat în arhivele CNSAS. „A fost un jurământ de credinţă faţă de ţară, nu ca să fac rău cuiva. Am fost o singură dată la Miliţie. Nu am ştiut de ce mă cheamă. Am fost obligat să semnez acel angajament. Nu a fost vorba despre o a doua racolare. Dar ei mi-au transmis că, dacă nu colaborez, nu voi fi lăsat să plec în străinătate, ceea ce s-a şi întâmplat, întrucât am reuşit să plec după Revoluţie. Am două decizii de necolaborare cu Securitatea, eliberate de CNSAS“, a motivat arhiepiscopul care avea nume de cod „Mache“. La data la care a semnat acordul, 29 septembrie 1987, Macedon Petrescu era asistent universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti, secţia Practică. Abia în 1990 a devenit călugăr, primind numele clerical de Teodosie.
Viitorul arhiepiscop a urmat şcoala generală la Dorna Arini (1962 - 1970), apoi Seminarul teologic al Mănăstirii Neamţ (1970 - 1975), iar în anii 1976-1980 a studiat la Facultatea de Teologie din Bucureşti.
Cariera sa bisericească a început în 1977, când a intrat ca frate la schitul Crasna din Prahova. În 1982, a ajuns cântăreţ bisericesc în paraclisul Mănăstirii Antim. În 1986, cântăreţul bisericesc devenea asistent universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti, secţia Practică. În 1990, a devenit călugăr, fiind botezat Teodosie. Un an mai târziu devine ieromonah, cu sarcina de a se ocupa de spitalele, azilele şi orfelinatele din Bucureşti.
La data de 22 martie 1994, Sfântul Sinod îi acordă trei titluri: arhimandrit, arhiereu şi episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Aceasta este ziua de „naştere“ a lui Teodosie Snagoveanul, titulatură pe care o primeşte de la Sfântul Sinod. La 21 februarie 2001, în urma votului Consiliului Electoral Bisericesc, Prefericitul Teoctist l-a numit pe Teodosie arhiepiscop al Tomisului, în dauna Preasfinţitului Galaction al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului.
Din 2002 este decan al Facultăţii de Teologie de la Universitatea Ovidius, fiind timp de mai mulţi ani prorector responsabil de relaţia cu studenţii străini. La Constanţa a militat cu sârg pentru ridicarea de lăcaşuri de cult. În timpul mandatului său, numărul bisericilor din reşedinţa de judeţ aproape s-a triplat: de la 20 biserici existente în anul 2001 s-au ajuns la 58 biserici în prezent, dintre care două din staţiunea Mamaia în plan de construire.
Apropiat al PSD, Adrian Năstase şi Radu Mazăre, om iubitor de fast şi spectacol, cu notorietate pe plan naţional, arhiepiscopul Teodosie s-a aflat nu o dată în centrul unor scandaluri răsunătoare: dosarul de colaborator al Securităţii, dosar pentru mită dată pentru înscrierea la Teologie, ridicarea unui complex monahal-turistic-balnear la Dorna Arini, excluderea din Biserică a unor preoţi îndrăgiţi de enoriaşi, accidentul rutier cu victime al consilierului său urcat băut la volan, şantajarea sexuală a altui consilier de-al său, traficul de droguri al unui preot misionar de la Catedrala Arhiepiscopală şi multe altele.
În acest timp, câteva evenimente au făcut ca Arhiepiscopia Tomisului să fie aplaudată. Cel mai mare succes rămâne performanţa Coralei Armonia, păstorită de Teodosie, doctor în muzicologie. Corala teologică ortodoxă a cucerit titlurile de campion mondial şi campion european la competiţiile internaţionale din ultimii ani. Arhiepiscopul Teodosie este cel care a susţinut înfiinţarea Radio Dobrogea, postul de radio preferat de credincioşi pentru cuvintele sale de învăţătură, dar şi pentru arhiva muzicală valoroasă.
Anul acesta, la aniversarea sa, Întâistătătorul Tomisului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, urmată de slujba de Te Deum, cu ocazia aniversării zilei sale de naştere. În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Teodosie va pomeni în faţa Sf. Altar şi victimele tragediei din clubul Colectiv din Capitală, la împlinirea a 40 zile de la catastrofă. Arhiepiscopul Tomisului va merge apoi la Căminul pentru persoane vârstnice din Constanţa (de pe str. Unirii), unde va oferi masa de prânz celor 150 persoane care trăiesc aici. De asemenea, va dărui o masă caldă celor 100 de vârstnici din Centrul de îngrijire şi asistenţă din Poarta Albă.
„Acest moment este, pentru mine, o bucurie aleasă. Împlinirea unei vârste care, de acum, merge spre senectute, mă apropie tot mai mult de oamenii vârstnici, pe care i-am iubit întotdeauna şi pe care i-am vizitat în fiecare an. În mijlocul lor găseşti înţelepciune, experienţă, dragoste. De aceea, vreau să stau cu ei la masă şi de vorbă. Vreau să le împărtăşesc dragostea de păstor acestor oameni, care au nevoie de afecţiune. Am luat ca model pe părintele meu sufletesc, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist, care, de ziua dânsului, se retrăgea cu bătrânii de la azilul de pe strada Radu-Vodă din Capitală“, mărturiseşte arhiepiscopul Tomisului.
Pe aceeaşi temă:
Complexul bisericesc de lux stăpânit de ÎPS Teodosie la Suceava a fost închis de pompieri
Se încarcă comentariile...
