ÎPS Teodosie, sursa „Mache“ a fostei Securităţi. Scuza arhiepiscopului Tomisului pentru că a acceptat să fie turnător: „Nu mai puteam pleca din ţară“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pe vremea când era asistent teolog la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti, ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost chemat la sediul Miliţiei, unde a fost convins să semneze, în septembrie 1987, un acord de colaborare cu fosta Securitate, având numele de cod „Mache“. În apărarea sa, ÎPS Teodosie spune că „am fost obligat să semnez acel angajament“.

În arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) se află dosarul de reţea al lui ÎPS Teodosie, cu numele conspirativ „Mache“. Pe cinci file găsim două rapoarte ale Securităţii de recrutare şi un angajament semnat de Macedon Petrescu, numele laic al lui ÎPS Teodosie, actualul Arhiepiscop al Tomisului. 

Angajamentul a fost scris pe data de 29 septembrie 1987, pe o foaie ruptă dintr-un caiet de matematică. Iată conţinutul lui: „Subsemnatul Petrescu Macedon, fiul lui Pricopie şi al Elisabetei, născut la 12 decembrie 1955 în localitatea Vatra-Dornei, judeţul Suceava, mă angajez să nu divulg faţă de nimeni faptul că am fost de acord cu organele de Securitate privind colaborarea cu acestea în problemele de interes major ale statului nostru“.

La dosarul lui Teodosie, a cărui numerotare cu creionul începe direct cu cifra 15, paginile din faţă lipsind, apar două rapoarte întocmite de Securitate cu propunerile de recrutare ale lui. Primul este datat 29.09.1987. „În baza aprobării conducerii unităţii la 29.9.a.c. s-a trecut la recrutarea numitului Petrescu Macedon. 

Recrutarea a decurs conform raportului şi propunerilor anterioare, cu unele greutăţi legate de convingerea candidatului de a consemna în scris angajamentul ce şi l-a luat verbal“. De aici aflăm că noului recrut i s-a făcut un instructaj general şi i s-a luat angajament scris de colaborare şi păstrare a secretului acestuia. Ulterior, i s-a stabilit o nouă întâlnire „pentru a aprofunda sarcinile generale şi a-l angrena pe cel în cauză mai profund cu sarcini.“

  

image

Angajamentul cu Securitatea semnat de ÎPS Teodosie pe o filă de matematică, păstrat în arhivele CNSAS

Filajul „elementelor Cornu, Petrică şi Doru”

Un al doilea raport este datat 28.09.1989 şi priveşte tot aspecte legate de recrutarea lui Petrescu Macedon, care la acea vreme era asistent teolog la Institutul Teologic Ortodox din Bucureşti. În preambul, apare şi justificarea recrutării unei persoane din cadrul institutului.

„În cadrul Institutului Teologic Ortodox din Bucureşti, compartimentul «Culte secte», are în preocupări o serie de elemente suspecte care întreţine relaţii cu unii cetăţeni străini din ţările unde au fost la studii, specializare sau post. Teologii suspecţi lucraţi de noi prin D.U.I. sunt „Cornu“, „Petrică“ şi „Doru“. Pentru supravegherea informativă a acestor elemente, precum şi pentru controlul informativ al studenţilor respectivului Institut, după o selecţie riguroasă, s-a concluzionat că se impune recrutarea numitului Petrescu Macedon, asistent la catedra de liturgică. (…) Nu este cunoscut în evidenţele de Securitate.“

Scuza: nu mai putea pleca din ţară

În raport se mai arată că noul colaborator este corect, sobru, devotat meseriei sale şi nu este implicat în activităţi ostile. „Recrutarea va fi efectuată de Mr. Căciulă V, la sediul organelor de Miliţie, în 29.09. a.c., unde va fi invitat“. În raport se cerea luarea unui angajament scris, adecvat situaţiei sale speciale de cleric, urmând ca treptat să primească sarcini concrete. „Nu se impune stabilirea unei variante de retragere“, se încheie raportul. 

Acestea sunt singurele acte care se află în prezent în dosarul lui ÎPS Teodosie. Acum, după un sfert de veac de la căderea fostului regim comunist, Înaltpreasfinţitul Teododosie, arhiepiscopul Tomisului şi unul dintre cei mai puternici reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe Române, nu vrea să mai comenteze acest aspect legat de trecutul său. 

Prin intermediul Departamentului de Relaţii cu presa al Arhiepiscopiei, acesta a transmis, pentru „Adevărul”: „Am fost o singură dată la Miliţie. Nu am ştiu de ce mă cheamă. Am fost obligat să semnez acel angajament. Nu a fost vorba despre o a doua racolare. Dar ei mi-au transmis că, dacă nu colaborez, nu voi fi lăsat să plec în străinătate, ceea ce s-a şi întâmplat, întrucât am reuşit să plec după Revoluţie. Am două decizii de necolaborare cu Securitatea, eliberate de CNSAS“. 

De altfel, în 2006, atunci când s-a vehiculat prima oară o colaborare a lui ÎPS Teodosie cu fosta Securitate, acesta spunea că angajamentul semnat a fost „un jurământ de credinţă faţă de ţară, nu ca să fac rău cuiva. E un jurământ de credinţă, nu de a urmări pe cineva”. 

Conform legii, Ordonanţa de Urgenţă 24/ 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, colaborator al Securităţii este „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale le omului. (…) Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoiţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea“.

Primul ierarh urmărit de DNA, prieten cu „cei mai iubiţi fii” ai PSD

image

ÎPS Teodosie, alături de prietenul său de suflet Radu Mazăre, fostul baron PSD de la malul mării

Macedon Petrescu (Teodosie) s-a născut în 12 decembrie 1955, în satul Gheorghiţeni, comuna Dorna Arini, judeţul Suceava, acolo unde, acum, prelatul a ridicat un grandiose complex monahal şi turistic. Pe numele său de botez Macedon, acesta este ultimul născut dintr-o familie cu 17 copii ai soţilor Procopie şi Elisabeta. Arhiepiscopul n-a negat niciodată că numele său de familie este Porcu (aşa cum îl ştiu localnicii), el preferând să fie cunoscut oficial sub numele de Petrescu.

În 1975, a absolvit Seminarul Teologic al Mănăstirii Nemaţ, iar în 1980, Facultatea de Teologie din Bucureşti. Timp de doi ani, în 1992 şi 1993, a obţinut o bursă de studii în Anglia, la Universitatea din Birmingham. Din 2001, devine Arhiepiscop al Tomisului şi decan al Facultăţii de Teologie Ortodoxă - Constanţa.

ÎPS Teodosie a fost primul ierarh urmărit penal de DNA pentru fapte de corupţie. El a fost acuzat de luare de mită şi instigare la fals material. Conform procurorilor DNA, el a primit de la o persoană denunţătoare suma de 850 de euro pentru ca, în schimb, să faciliteze înscrierea persoanei denunţătoare ca student în cadrul facultăţii de Teologie şi hirotonisirea ca preot. Ulterior, a fost scos de sub urmărire penală. 

În timpul mandatului său, numărul bisericilor din municipiul Constanţa aproape s-a triplat: de la 20 biserici, în anul 2001, s-a ajuns la peste 50 biserici în prezent, multe ridicate pe spaţiul verde. Toate acestea au fost posibile cu ajutorul fostului primar Radu Mazăre, care l-a preluat pe prelat drept prieten de suflet de la Adrian Năstase. „Este mai mult decât un prieten pentru mine. Pot să spun chiar că-l iubesc“, mărturisea Mazăre despre Teodosie. Drept mulţumire, prelatul i-a dat politicianului mai multe daruri, cu care Mazăre a defilat prin Constanţa.

ÎPS Pimen, turnătorul „Sidorovici” 

image

ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, este unul dintre cei mai cunoscuţi ierarhi ai BOR despre care s-a stabilit cu siguranţă că a fost turnător la Securitate. ÎPS Pimen şi-a început cariera de turnător al Securităţii în 1975, atunci când era ghid la Mănăstirea Putna, cu numele conspirativ „Sidorovici”. Ulterior, Pimen a fost racolat de Direcţia de Informaţii Externe, cu numele conspirativ Petru, fiind trimis în misiuni externe în Germania, SUA şi Israel. 

După misiunea din SUA, Pimen a criticat ierarhii de acolo că nu profită de jocurile de noroc pentru a obţine venituri. Potrivit Deciziei CNSAS numărul 3.370, din 9 octombrie 2007, ÎPS Pimen, cu numele de mirean Vasile Zainea, este titularul dosarelor SIE 40160 şi I 993, iar potrivit celor consemnate în aceste dosare, „a fost utilizat ca informator de IJ Suceava sub numele conspirativ „Sidorovici“ în perioada 1975-1977”.

Mitropolitul Corneanu, singurul care a recunoscut că a colaborat 

image

Nicolae Corneanu, fostul mitropolit al Banatului, care a murit în urmă cu un an, a fost primul şi singurul ierarh din BOR care a recunoscut colaborarea cu Securitatea.

Conform CNSAS, Nicolae Corneanu a fost colaborator al poliţiei politice comuniste între 1950 şi 1988.

Corneanu susţinea că a fost o perioadă grea pentru el, pentru că, deşi au fost situaţii în care nu a fost de acord cu această colaborare, totuşi, era obligat să nu reacţionez sau să nu se manifeste împotriva măsurilor pe care le lua regimul sau împotriva oamenilor regimului.

Catolicul Vladimir Petercă, apreciat ca turnător

image

Preotul Vladimir Petercă a fost primul cleric catolic din România, dovedit drept colaborator al Securităţii, iar arhivele cercetate de CNSAS îl indică pe preot drept unul dintre cei mai apreciaţi turnători de către cadrele infamei structuri a regimului comunist. 

Preotul a semnat pactul de colaborare în 1971, iar meritele dovedite prin rapoartele dese, întocmite de multe ori peste aşteptările Securităţii l-au propulsat la Vatican, unde a plecat să-şi aprofundeze studiile, începând cu 1973. 

Petercă a semnat rapoartele sub numele conspirative „Preda“ şi „Radu“.

Dosarele preoţilor, secretizate. Cum pot fi deconspiraţi „trimişii lui Dumnezeu” care au făcut pact cu Secu’

Pentru a putea controla totul, Securitatea şi-a ales colaboratori în toate mediile: de la profesori la ţărani, de la studenţi la preoţi. Deşi, din 2008, legea este restrictivă, precizându-se că preoţii pot fi verificaţi de CNSAS doar la cererea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin, există nu mai puţin de trei metode de deconspirare, la îndemâna oricui.

Mulţi preoţi deţin şi alte funcţii publice: profesori, decani etc, şi, atunci, li se poate cere dosarul la CNSAS pentru această calitate, şi nu cea de preot. Apoi, mulţi prelaţi sunt fondatori de ONG-uri şi, prin urmare, accesul la dosarul de reţea este liber. În al treilea rând, enoriaşii care îşi citesc dosarul la Securitate şi află că preotul căruia i s-au spovedit i-a turnat la Securitate pot cere deconspirarea preoţilor. În acest fel au fost deconspiraţi, spun reprezentanţii CNSAS, pastorii cultelor neoprotestante. 

Securişti în sutană, salvaţi de Nicolicea

După Revoluţie, când s-a dat legea deconspirării fostei Securităţi, orice cetăţean avea dreptul să se informeze cu privire la toţi cei care şi-au turnat soţii, vecinii, prietenii şi colegii. Conform art. 3 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, orice cetăţean român, dar şi presa, partidele politice sau organizaţiile neguvernamentale şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia a mai multor categorii de persoane. 

Pe listă erau şi ierarhii şi şefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum şi asimilaţii lor de la parohiile din ţară şi din străinătate.

Ulterior, parlamentarul UNPR Eugen Nicolicea a introdus un amendament, prin care preoţii pot fi verificaţi de CNSAS, dar numai la solicitarea reprezentanţilor cultului religios de care aceştia aparţin. Ordonanţa de Urgenţă amintită a devenit, astfel, Legea 293/2008. Cazul a ajuns şi pe masa magistraţilor de la Curtea Constituţională, care au decis că modificarea legislativă, adică de exceptare a preoţilor de la decospirare, nu afectează procesul democratic. 

Se pregăteşte modificarea legii

Dacian Ciolos in parlament FOTO Inquam Photos

„Din 2008, nu s-a depus nicio solicitare de deconspirare din partea cultelor din România. Nu au interesul să-şi devăluie colaboratorii cu Securitatea. În zilele următoare, voi depune un proiect de lege, semnat de mai mulţi deputaţi, prin care voi cere scoaterea amendamentului lui Eugen Nicolicea din lege şi, prin urmare, preoţii să poată fi verificaţi dacă au colaborat sau nu cu Securitatea. Este nedrept să nu ştim adevărul. Trebuie să privim istoria în faţă. Unii preoţi doar au semnat angajamentul cu Securitatea şi niciodată nu s-au dus să toarne cele ce aflau la spovedanie, însă alţii şi-au trădat meseria“, spune deputatul constănţean independent Remus Cernea.

Monseniorul Ieronim Iacob, preot la Bazilica „Sf. Anton de Padova” din Constanţa, a spus că este bine să se facă dreptate şi lumină în acest subiect. „Hristos a spus: «Adevărul vă va elibera». Cred că adevărul trebuie să primeze întotdeauna. Minciuna este un păcat. Martirii bisericii au murit pentru adevăr“, a declarat, pentru „Adevărul”, monseniorul.

Ghenadi Timofei, episcopul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, spune că este de acord cu deconspirarea preoţilor care au colaborat cu Securitatea: „Totodată, suntem de acord să se introducă în Parlament proiectul de lege prin care dosarele vor putea fi cercetate de CNSAS“. El a mai adăugat că nu are cunoştinţă că există vreun preot al Bisericii Ortodoxe Rus de Rit Vechi care să fi colaborat cu Securitatea.

Muftiul Muurat Iusuf, reprezentantul cultului musulman din România, spune că acest aspect, al colaborării imamilor cu Securitatea, va fi discutat în Sinod. „Am vorbit şi cu preoţi mai în vârstă şi cu cei tineri şi toţi mi-au spus că ei sunt curaţi din acest punct de vedere“, a declarat muftiul României. 

Patriarhia Română a transmis că nu vrea să comenteze pe marginea deconspirării preoţilor care au colaborat cu Securitatea până când propunerea deputatului constănţean Remus Cernea nu va fi depusă în Parlament. 

Vă mai recomandăm:

Apostolul copiilor. Un preot din Mangalia a deschis în Casa Domnului un centru pentru cei mai sărmani micuţi: „Pe un băieţel l-am luat din staţia de taxi”

O poveste despre Dumnezeu şi comunişti. Cum au reuşit credincioşii să apere biserica din Năvodari de buldozerele trimise de Ceauşescu să o doboare

Păcatele lui ÎPS Teodosie: traseul de la preferatul BOR la urmărit penal de DNA

Cuviosul Teodosie "Hapsâneanul": un hotel, două case şi 19 hectare de teren

Clanul Teodosie şi-a făcut plinul din averea Bisericii

Triunghiul sacru din colţul Dobrogei. Bisericuţele din nuiele de la Izvoarele, Satu Nou şi Strunga

Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria


Secretele cu care a fugit Mihai Pacepa în SUA: diamantele sintetice, traficul de arme clandestin, numele agenţilor străini
 

Poveste de dragoste comunistă: idila dintre „prinţesa roşie“, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi amantul ei, un medic chirurg care a murit în închisoare

Operaţiunea „Olimp ’72“ – Cum i-a urmărit Securitatea pe sportivii români la Olimpiada de la München. Patzaichin: „Securiştii aveau urme de caschetă“


EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite