Justiţie târzie. 15 deţinuţi politici au murit din cauza regimului impus la Gherla de torţionarul Sebestyen Iuliu
0
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a finalizat ancheta în cazul locotentului-major Sebestyen Iuliu, una dintre cele 35 de persoane care au deţinut funcţii de conducere în sistemul penitenciar comunist, suspectate de comiterea unor crime şi abuzuri politice. Deşi a fost găsit vinovat, acesta nu a putut fi pedepsit întrucât a murit în octombrie 2013, la 86 de ani.
„În calitatea sa de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la Penitenciarul Gherla, Sebestyen a pus în aplicare, în mod direct şi cu intenţie, un regim de exterminare, cu acordul tacit al autorităţilor interesate de anihilarea fizică a opozanţilor politici.
Faptul că, în perioada amintită, locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu a fost un instrument al mecanismului represiv al României comuniste şi al acţiunii de lichidare fizică a opozanţilor regimului nu înlătură răspunderea individuală pentru abuzurile săvârşite, care au dus la decesul celor 15 deţinuţi. Altfel spus, argumentul îndeplinirii ordinelor venite pe cale ierarhică nu îl exonerează de răspundere penală pe locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu.
La solicitarea IICCMER, organele abilitate au comunicat în luna noiembrie că Sebestyen Gheorghe Iuliu a decedat în octombrie 2013. Având în vedere această informaţie, IICCMER a dispus, conform procedurii interne, clasarea investigaţiei şi a demersurilor de sesizare a organelor de cercetare penală“, se arată într-un comunicat al Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.
Însă cum acuzatul a murit în octombrie 2013, dosarul a fost clasat. Investigaţia în cazul Sebestyen a fost coordonată de Cosmin Budeancă, expert-cercetător, supervizat de Dan Mihai Ţălnaru, director general în cadrul IICCMER.
Dovezi concrete
Echipa de anchetă de la IICCMER a descoperit indicii clare care demonstrează că în perioada în care Sebestyen Gheorghe Iuliu a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 -decembrie 1955), în cadrul Penitenciarului Gherla (Formaţiunea 0606), deţinuţii politici aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur.
Iar acest regim de detenţie poate fi calificat drept „unul de exterminare“.
Potrivit certificatelor oficiale de deces/ documentelor care atestă decesul deţinuţilor identificate în arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a Penitenciarului Gherla şi a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, 15 oameni au murit în perioada în care Sebestyén a fost locţiitor al comandantului pentru pază şi regim, la Penitenciarul Gherla.
Înfometare, violenţe, sancţiuni
În raportul întocmit de echipa IICCMER se arată că „există indicii în sensul că, în perioada ianuarie 1954 – decembrie 1955, locotenent-major Sebestyén Gheorghe Iuliu se face vinovat în mod direct de decesul a cel puţin 15 deţinuţi identificaţi până în prezent, urmare a regimului dur de detenţie care a presupus: înfometarea, violenţele fizice, presiunile psihice, privarea de asistenţă medicală, condiţiile mizere din camere şi supraaglomerarea, condiţiile dure de muncă, sancţiunile disciplinare aplicate discreţionar şi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor“.
Cei 15 oameni care şi-au găsit sfârşitul din pricina regimului dur de detenţie impus de Sebestyen au murit de TBC-ului, alte afecţiuni pulmonare (pneumonie), boli de inimă.
„În cazul deţinutului decedat prin asfixiere mecanică, precizăm că este foarte posibil ca acesta să fi recurs la acest gest din cauza condiţiilor de detenţie de la închisoarea Gherla.
Diagnosticele celor decedaţi erau sau puteau fi consecinţe directe ale regimului de detenţie din cadrul penitenciarului Gherla.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul că, pe lângă alimentaţia precară şi lipsa îngrijirilor medicale, o contribuţie importantă la decesul deţinuţilor politici o aveau şi pedepsele pe care aceştia le primeau pentru cele mai mici abateri de la regulament: izolarea, bătaia, lipsa hranei pentru mai multe zile consecutiv.
Cele 15 decese au fost identificate în urma studierii mai multor surse arhivistice şi există posibilitatea ca alte documente relevante, care să ducă la identificarea mai multor victime, să fie identificate în perioada următoare“, mai precizează cercetătorii IICCMER.
Interviuri cu 12 supravieţuitori ai regimului
12 victime ale regimului impus de Sebestyen mărturiseau anchetatorilor Institutului că regimul de detenţie al lui Sebestyén Gheorghe Iuliu fost „unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirect“.
Dintre aceste metode, supravieţuitorii au enumerate: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din celule şi aglomerare excesivă; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament; condiţiile de muncă foarte grele la care erau supuşi toţi deţinuţii, indiferent dacă erau inapţi sau bolnavi; printre pedepsele aplicate se numără: izolarea (carcera), bătaia primită cu ocazia condamnării de către cei care săvârşeau abateri de la regulament.
Concluzii
„Numărul deţinuţilor decedaţi la penitenciarul Gherla demonstrează, şi în acest caz, duritatea regimului impus şi întreţinut de Iuliu Sebestyen. Aşa cum arată probele din acest dosar, e un caz tipic de lichidare a deţinuţilor închişi din motive politice. Am aflat în noiembrie anul trecut că Sebestyen a decedat şi, în consecinţă, nu a mai apucat să răspundă pentru faptele sale. Totuşi, o situaţie similară poate apărea oricând, mai ales dacă nu vom avea resursele necesare pentru a accelera ritmul desfăşurării investigaţiilor în cazul responsabililor din sistemul penitenciar suspectaţi pentru comiterea unor crime şi abuzuri în timpul regimului comunist.” a declarat Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.
Cine a fost Sebestyen
Conform documentelor şi surselor IICCMER, Sebestyen Iuliu Gheorghe s-a născut la 18 mai 1927 în comuna Bonţida, judeţul Cluj, într-o familie de ţărani. A absolvit 7 clase elementare şi Liceul Reformat maghiar din Cluj (1942-1948), devenind apoi student la Facultatea de Drept şi Economie Politică din cadrul Universităţii ”Bolyai” din Cluj (1948-1949).
A lucrat ca vânzător şi apoi funcţionar la „Alimentara” din Cluj (1949-1950). A activat de timpuriu în organizaţia comunistă de tineret din cartierul Mănăştur din Cluj. Era responsabil cu propaganda, secretar în UTM, în intervalul 1948-1953.
A fost eliberat din funcţia de ajutor de secretar al organizaţiei de bază UTM pe Direcţia Generală Politică din MAI după ce a fost sancţionat pentru „abateri de la morala proletară” cu interzicerea de a mai ocupa munci de răspundere în cadrul organizaţiei UTM. În aprilie 1955, Sebestyen a fost sancţionat şi pe linie profesională cu 10 zile de arest la garnizoană pentru abateri disciplinare (beţie şi acte de huliganism).
Organizaţia judeţeană a tineretului comunist Cluj l-a trimis la Şcoala de educatori (ofiţeri politici) MAI din Bucureşti (martie-apr. 1950). A fost transferat la Şcoala de educatori (ofiţeri politici) MAI din Oradea (apr.-dec. 1950).
La puţin timp după absolvirea şcolii de ofiţeri politici a fost repartizat la Direcţia Politică din cadrul direcţiei penitenciarelor şi repartizat în funcţia de locţiitor politic la penitenciarul Satu-Mare (20 dec. 1950-oct. 1951).
Sebestyen a deţinut mai multe funcţii în sistemul penitenciar între 1951 şi 1953: şef al Biroului Cadre la Centrul de Coordonare a Coloniilor şi Penitenciarelor Constanţa din cadrul DLCM (organism care coordona activitatea tuturor lagărelor şi coloniilor de muncă din zona Canalului Dunăre - Marea Neagră), funcţionar în Serviciul Cadre din Direcţia Lagărelor.
La penitenciarul Gherla a fost iniţial comandant pluton supraveghere (oct. 1953 - ian. 1954), iar apoi locţiitor al comandantului pentru pază şi regim (ian. 1954 - dec. 1955). Ulterior a ocupat funcţia de şef Birou Pază şi Regim la Formaţiunea 0893 - Poarta Albă (1 dec. 1955 - apr. 1956).
Sebestyen a fost trecut în rezervă din rândul cadrelor MAI la 30 iunie 1956 cu gradul de locotenent-major. După părăsirea sistemului penitenciar, Sebestyen a îndeplinit funcţia de şef al sucursalei CEC din Raionul Sărmaş începând cu 1956.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
