Staţia specială de tratare a substanţelor toxice de la Pata Rât a fost pusă în funcţiune

Staţia specială de tratare a substanţelor toxice de la Pata Rât a fost pusă în funcţiune

Imaginile dezastrului ecologic de la Pata Rât au ajuns în ultimii ani şi în ziarele internaţionale.

Staţia de osmoză inversă care ar urma să  neutralizeaze levigatul care se scurge din rampa de deşeuri de la Pata Rât a fost pornită marţi, 15 mai.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Mă bucur să pot anunţa faptul că staţia de osmoză inversă a început să funcţioneze, pentru a elimina astfel consecinţele negative ale scurgerii de levigat. Voi urmări îndeaproape ca toate operaţiunile să fie efectuate în ritm susţinut şi cu respectarea legislaţiei în domeniu, în aşa fel încât lucrurile să reintre pe făgaşul normal în ceea ce priveşte situaţia de la Pata Rât”, a fost anunţul făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe. Acesta nu a făcut nicio referire la problemele care au dus la întârzierea implementării proiectului de la vechea groapă de gunoi a Clujului. 
 
„Lacul” de levigat de la Pata Rât, care se întinde pe câteva hectare, se scurgea în pârârul Zăpodie, iar de aici în Someş. Consiliul Judeţean Cluj a fost amendat de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu de cinci ori, din 2015 până în prezent, cu sancţiuni în valoare totală de 380.000 lei. Probleme serioase au existat la Pata Rât încă de acum 15 ani, însă situaţia s-a agravat în ultimii doi ani. 

Cum va fi tratat lacul de levigat

 
Procedura survine ca urmare a finalizării lucrărilor civile necesare în acest scop precum şi a celor la priza de levigat în vederea preluării acestuia din breşa existentă, deversării în bazinul de liniştire şi, apoi, în camera de pompare a levigatului în bazinele aferente staţiei de tratare prin osmoză inversă.
 
Prin finalizarea acestor lucrări ar trebui să fie stopată în totalitate eliminarea levigatului în Pârâul Zăpodie. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj susţin că, din primul bazin, cu o capacitate de aproximativ 500 de mc, levigatul să fie deversat în cel de-al doilea bazin care măsoară 600 mc, prin intermediul a trei conducte de legătură, de unde va fi preluat, prin pompare, în rezervorul tampon.
 
În urma procesului de tratare a levigatului prin osmoză inversă rezultă atât permeatul, substanţă decontaminată şi devenită total inofensivă pentru mediu, care este evacuat în Pârâul Zăpodie, cât şi concentratul, care este stocat în rezervorul tampon din cadrul staţiei de tratare. În ultimă fază, din rezervorul tampon concentratul va fi colectat, transportat şi eliminat de către o firmă specializată, în conformitate cu contractul de servicii încheiat în acest sens.
 
„Orice scurgere de levigat la Pata Rât va fi colectată printr-un canal special si va fi dusă spre cele doua depozite care exista acolo, iar levigatul va fi procesat prin filtrare şi lăsat să se sedimenteze partea de materiale periculoase. Apoi, partea de lichid va fi trecută prin staţia de osmoză, aşa că, ceea ce va ieşi din staţia de osmoză va fi apă curată”, a mai spus Tişe.
 

Amânări peste amânări

 
Implementarea soluţiei de tratare a levigatului a trecut prin numeroase amânări, timp în care Consiliul Judeţean a fost sancţionat cu mai multe amenzi de către ofiţerii Gărzii de Mediu Cluj.
 
Astfel, la sfârşitul lunii martie, Consiliul Judeţean Cluj a fost amendat cu 100.000 de lei, după ce comisarii Gărzii de Mediu Cluj au constatat că autorităţile au autorizat scurgerea unei importante cantităţi de levigat în pârâul Zăpodie. Tot atunci, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă a decis instituirea Situaţiei de Urgenţă la Pata Rât, din cauza problemelor din zonă.
 
Acestea nu au fost singurele probleme cauzate de poluarea din zonă şi de întârzierea lucrărilor la staţia de levigat. Garda de Mediu amendase şi în 2017 Consiuliul Judeţean, de două ori, cu 60.000 de lei, respectiv cu 80.000 de lei.
 
Citeşte şi
 
 
 
 
citeste totul despre: