Corespondenţă de la Bruxelles. Statele Unite ale Europei? Cum se va schimba Uniunea Europeană după Brexit
0„Pentru a avea viitor, UE trebuie să se transforme”, acesta a fost mesajul analiştilor din cele mai influente think-tankuri de la Bruxelles către politicienii europeni după Brexit. Avântul reformator care i-a cuprins şi pe parlamentarii europeni a fost tăiat de Consiliul European care a stabilit: „nicio reformă în afara Tratatelor”, deci planul transformării UE într-un super-stat rămâne doar o idee. Cel puţin deocamdată.
Bruxelles, 29 iunie. Nu au apucat bine să digere cina “bilaterată” de aseară, care a urmat primei zile a summitului de la Bruxelles, de o parte a mesei aflându-se premierul britanic David Cameron şi de cealaltă cei 27 de reprezentanţi ai statelor europene (şefi de stat sau de guvern), că Europa a primit un duş rece: trei atacatori sinucigaşi au început să tragă asupra pasagerilor cu automate Kalashnikov şi apoi şi-au detonat echipamentul explozibil pe aeroportul internaţional Ataturk din Istanbul. Au murit 36 de persoane şi 147 au fost rănite. Modul de operare aproape identic cu cel al atentatului de pe Aeroportul Zaventem din Bruxelles a provocat îngrijorare în capitala Europei.
Tragedia a transmis un mesaj important liderilor europeni: problemele Europei nu aşteaptă nici măcar până când Uniunea Europeană îşi consumă cea din urmă cină cu Marea Britanie. Nu ştim dacă a fost o cină plină de “tristeţe şi regrete”, aşa cum a descris-o David Cameron, dar cu siguranţă a risipit ultimele speranţe ale optimiştilor care credeau că este posibil ca Parlamentul Marii Britanii să nu ratifice referendumul: “Nu văd nicio posibilitate de a întoarce acest rezultat. Ar fi bine să acceptăm această realitate. E timpul să vedem lucrurile aşa cum sunt, să nu confundăm dorinţele cu realitatea”, a concluzionat, aseară, cancelarul german Angela Merkel.
Accesul la clădirea unde are loc Consiliul European este blocat pe mai multe străzi adiacente. FOTO: Remus Florescu
O nouă Uniune Europeană, între dorinţe şi realitate
Confundarea dorinţelor cu realitatea este unul dintre fenomenele care se manifestă în aceste zile în instituţiile europene de la Bruxelles. Specialişti din cadrul celor mai influente think tankuri pe probleme de politici europene, CEPS (Centre for European Policy Studies) şi Bruegel, au transmis un mesaj clar politicienilor: “Nu se mai poate aşa. Pentru a avea un viitor, Uniunea Europeană trebuie să se transforme”. Dacă universitarii şi cercetătorii grupaţi în aceste think tankuri, alături de politicienii din Parlamentul european, vorbesc cu uşurinţă despre “reforme radicale”, “transformarea UE”, “despre sfârşitul Uniunii pe care o ştiam până acum”, “despre spiritul pierdut al UE”, la nivelul celor care trebuie să pună în aplicare aceste deziderate, care sună foarte bine, situaţia e diferită.
Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris şi fost premier al Italiei, a susţinut la o dezbatere CEPS organizată la Bruxelles cu doua zile înainte de referendum: „Orice rezultat ar avea referendumul imediat după ce se termină, avem nevoie de un proiect de relansare a UE, Europa nu mai merge aşa, este clar că cetăţenii o refuză, avem nevoie de o altfel de Europă. Europa trebuie să dea soluţii la problemele concrete precum lipsa de locuri de muncă, emigraţie, siguranţa cetăţenilor. Oamenii trebuie să câştige încrederea că aceste probleme pot fi rezolvate numai la nivel european şi nu naţional. Dacă nu rezolvă aceste probleme, Europa nu va avea foţa să continue. E momentul să ne ridicăm în picioare şi să spunem că nu se mai poate aşa, trebe să existe iniţiative de schimbare a UE. Europa poate rezolva aceste probleme, dar nu Europa de până acum”. Letta susţine că una dintre deficienţele majore ale Uniunii este reacţia foarte lentă la problemele urgente precum criza economică sau criza refugiaţilor.
“E momentul să ne ridicăm în picioare şi să spunem că nu se mai poate aşa, trebe să existe iniţiative de schimbare a UE. Europa poate rezolva aceste probleme, dar nu Europa de până acum”
Enrico Letta, decanul Şcolii de Afaceri Internaţionale de la Paris
31 de milioane de şomeri europeni
Specialist în guvernanţă şi economie europeană, Guntram Wolff, directorul think tankului „Bruegel” şi fost consilier al Comisiei Europene, a susţinut, la o dezbatere organizată la Bruxelles la trei zile după Brexit: “UE are nevoie de reformă în mai multe domenii, cele mai importante fiind cele privind zona euro şi guvernanţa în zona euro, relaţiile Uniunii cu ţările din afara UE şi cele privind dezvoltarea socială incusivă".
Philipp Steinberg, şeful de cabinet al vice-cancerlarului german Sigmar Gabriel, care se ocupă de departamentul pentru planificare politică şi strategie, prezent la dezbaterea think tankului „Bruegel”, este de părere că politicienii Uniunii trebuie să fie ambiţioşi când vine vorba despre reformarea UE.
„Trebuie să lucrăm la îmbunătăţirea UE. Trebuie să redescoperim spiritul UE pe care l-am pierdut. Trebuie să îi facem e oameni să înţeleagă că numai uniţi putem rezolva problemele sociale, economice, de mediu. Trebuie să continuăm reformele, trebuie să acţionăm pentru a reînnoi angajamentul de prosperitate pe care a fost consituită UE, aspect pe care oamenii nu-l mai simt. Sunt 31 de milioane şomeri în UE şi acest lucru nu-l putem accepta. Trebuie să punem asta în centrul dezbaterii reformelor”.
Specialistul german susţine că reforma UE presupune adâncirea şi extinderea pieţei comune, cu accent pe drepturile sociale, pe drepturile muncitorilor. De asemenea, Steinberg crede că zona euro trebuie întărită, iar UE trebuie să rezolve ameninţările externe cu care se confruntă.
Jean-Claude Juncker şi Donald Tusk la conferinţa de presă de după summit. FOTO: Remus Florescu
Cât de nouă să fie Europa nouă
Declaraţiile parlamentarilor europeni, pe care le-au făcut la dezbatearea cu tema Brexit, care a avut loc pe 28 iunie, sunt similare cu cele ale specialiştilor din think tankuri. Cu accentul pus pe obiective care sună bine şi, foarte puţin spre deloc, pe modalităţile de realizare a scopurilor propuse, reprezentanţii principalelor grupuri politice din Parlamentul Europen au transmis un mesaj de unitate, de optimism, suflecându-şi simbolic mânecile pentru a trece la construcţia unei Uniuni Europene mai prospere şi mai eficiente.
„Provocările actuale necesită reforme pentru a face Uniunea mai bună şi mai democratică şi pentru a realiza ce aşteaptă cetăţenii (...) Unele state membre pot alege să se integreze mai încet şi mai puţin, dar nucleul UE trebuie întărit, iar soluţiile à la carte trebuie evitate”, se arată în textul rezoluţiei adoptate de parlamentari.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, invitat de onoare al dezbaterii, cu atitudinea inconfundabilă de funcţionar european plictisit, a încercat, în discursul său să răspună criticilor care i-au fost adresate: “Toată lumea vrea schimbarea Uniunii Europene, dar nimeni nu ne spune cum să facem asta”. Acesta este răspunsul pe care l-am primit şi de la alţi angajaţi ai instituţiilor europene când le-am spus ce vehiculează uniersitarii privind schimbarea Europei: “Uşor de zis, greu de făcut dacă suntem realişti”. De ce? Orice schimbare de substanţă necesită modificarea Tratatelor UE, o misiune aproape imposibilă având în vedere interesele diferite ale ţărilor membre şi situaţia delicată de după Brexit.
“Toată lumea vrea schimbarea Uniunii Europene, dar nimeni nu ne spune cum să facem asta”, a spus Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene
Statele Unite ale Europei?
Atunci când ne gândim la reforma profundă a Europei întotdeauna apare, a apărut şi acum, ideea Statelor Unite ale Europei, care să preia din suveranitatea statelor membre şi să-şi dezvolte instituţii precum: armată europeană; servicii secrete europene; Cod Penal european; fiscalitate comună; monedă comună (fără valute proprii); bancă europeană, politică externă comună.
Un ziar din Irlanda a publicat un articol în care arăta că miniştrii de externe ai Franţei şi Germaniei au întocmit un document de 9 pagini intitulat “O Europă puternică într-o lume de incertitudini” care presupune implementarea în cadrul UE a unei politici comune de securitate şi în ceea ce priveşte migraţia, dar şi întărirea convergenţei economice. Aceştia ar fi primii paşi în vederea realizării Statelor Unite ale Europei, se arată în articol.
Philipp Steinberg, şeful de cabinet însărcinat cu strategia al vice-cancerlarului german Sigmar Gabriel, nu a vorbit despre Statele Unite ale Europei, ci despre ceva similar: o Europă mai ambiţioasă, care poate fi realizată prin modificarea Tratatelor UE: ”Putem îndrăzni să vorbim despre o reformă ce trebuie să implice schimbarea Tratatelor UE? Putem vorbi, dar nu trebuie să vorbim numai despre schimbări instituţionale, ci trebuie să purtăm o discuţie politică pe subiectul: ce e bine pentru cetăţenii europeni. Abia apoi, trebuie să modificăm instituţiile. Nu trebuie să ne fie frică să gândim la un viitor ambiţios al UE. Dacă fondatorii UE s-ar fi gandit la ceea ce e posibil pe trermen scurt, nu ar fi existat UE. Ar trebui să ne gândim la ceea ce vrem pentru UE şi apoi să implementăm. Trebuie să redescoperim spiritul european, trebuie să vorbim despre viitorul UE”.
”Putem îndrăzni să vorbim despre o reformă ce trebuie să implice schimbarea Tratatelor UE? Putem vorbi, dar nu trebuie să vorbim numai despre schimbări instituţionale, ci trebuie să purtăm o discuţie politică pe subiectul: ce e bine pentru cetăţenii europeni şi apoi să trecem la schimbări instituţionale”, a spus Philipp Steinberg, şeful de cabinet însărcinat cu strategia al vice-cancerlarului german Sigmar Gabriel.
Zeci de jurnalişti din toată lumea au fost prezenţi la summit. FOTO: Remus Florescu
"Nicio reformă în afara Tratatelor" şi poziţia României
La finalul summitului care a ţinut două zile la Bruxelles, Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European, Donad Tusk, au făcut o conferinţă de presă comună. Pe lângă clarificarea faptului că accesul la piaţa comună, principalul avantaj pe care-l pierde Marea Britanie, vine la pachet cu libertatea de mişcare a forţei de muncă, motivul principal pentru care UK a părăsit UE, Junker a vorbit şi despre reformarea UE.
“Liderii celor 27 de ţări din UE, plus Donald şi cu mine, am fost de acord că UE are nevoie de continuarea reformelor. Nu este vorba despre adoptarea unor noi reforme în afara Tratatelor Uniunii Europene, ci discuţia s-a purtat în sensul accelerării implementării reformelor demarate. Nimeni nu a cerut noi reforme, ci accelerarea reformelor demarate. Este vorba despre implementare, nu inovare. Nu putem trece la o adâncire a integrării în UE fără un proces de reflecţie”, a explicat preşedintele Comisiei Europene. El a susţinut că se va mai discuta despre calea pe care o va urma UE şi la viitorul summit european din toamnă. Până acum, se pare că niciun reprezentant al celor 27 de ţări rămase în UE nu s-a ridicat să spună: “Aşa nu se mai poate”. Reformele sau schimbările care vor transforma puternic Uniunea se lasă aşteptate. Deocamdată, politicienii europeni reflectează.
Reprezentantul României, Klaus Iohannis, a declarat la ieşirea de la Consiliu: “Suntem un stat care a acţionat dintotdeuana pentru o Uniune puternică, capabilă să răspundă atât aşteptărilor cetăţenilor cât şi provocărilor din exterior. Am subliniat că e necesară o reflexie aprofundată privind îmbunătăţirea modelului European, care să fie mai eficient şi mai transparent, mai apropiat de cetăţean. Recâştigarea încrederii cetăţenilor în proiect e esenţială. Nu putem construi o Europă care să nu fie în avantajul şi pe înţelesul cetăţenilor noştri”.
Articol realizat în cadrul programului „Bursele Europene: Jurnalişti în Dialog” derulat de Freedom House România în colaborare cu Reprezentaţa Comisiei Europene în România.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
