Sondaj: 66% din români cred în diavol. Psiholog: credinţa noastră are nevoie de mai multă moralitate şi de mai puţină superstiţie
0Religiozitatea este una dintre trăsăturile fundamentale ale românilor, 96% din aceştia cred în Dumnezeu, conform unui studiu IRES. Credinţa românilor are însă o importantă componentă de superstiţie, având în vedere că 61% urmăresc horoscopul; 55% cred în blesteme, 49% cred în vise premonitorii şi 19% cred în existenţa vrăjitoarelor.
Marea majoritate a românilor - 96% - cred în Dumnezeu, arată un sondaj IRES dat publicităţii sâmbătă. Acest lucru poate fi cu uşurinţă constatat la una dintre cele mai importante sărbători religioase din România, care este celebrată pe 15 august, Adormirea Maicii Domnului.
Sute de mii de români au participat la pelerinaje la mănăstiri din toată ţara, unii dintre ei parcurgând zeci de kilometri pe jos sau stând ore întregi la coadă pentru a se putea închina la icoane despre care cred că sunt „făcătoare de minuni”. Mai mult de un sfert dintre participanţii la studiul IRES (26%) susţin că au fost cel puţin o dată într-un pelerinaj. Mormântul lui Arsenie Boca - mănăstirea Prislop (21%), mănăstirile din Moldova (18%) şi mănăstirea Nicula- judeţul Cluj (6%) sunt locurile de pelerinaj în care au fost până acum cei mai mulţi dintre cei chestionaţi. Sondajul a fost realizat în 13-14 august, fiind întrebate 1001 persoane de peste 18 ani, marja de eroare fiind, conform IRES, 3,16%.
„Nu trebuie împărţită sau creată o dihotomie automată: <<Dacă crezi în Dumnezeu, nu poţi să crezi în alte structuri spirituale>>. Pe lângă Dumnezeu există şi lumea îngerilor, care sunt duhuri nevăzute. Aici se face împărţirea între îngerii buni şi cei răi, duhurile negative. La cea din urmă categorie se încadrează diavolul.
Ioan Chirila, teolog
De ce cred 66% din români în diavol
Pe lângă Dumnezeu, românii mai cred în existenţa sufletului (89%), în îngeri (85%), în Rai (75%) şi în viaţa de după moarte (64%). Foarte mulţi dintre respondenţi percep credinţa în mod dual, existenţa binelui presupunând-o şi pe cea a răului. Astfel, 66% din români cred în diavol şi în iad.
„Nu trebuie împărţită sau creată o dihotomie automată: <<Dacă crezi în Dumnezeu, nu poţi să crezi în alte structuri spirituale>>. Pe lângă Dumnezeu există şi lumea îngerilor, care sunt duhuri nevăzute. Aici se face împărţirea între îngerii buni şi cei răi, duhurile negative. La cea din urmă categorie se încadrează diavolul. Normal că oamenii când sunt întrebaţi declină această credinţă în cele două grupe de îngeri buni şi răi”, a declarat teologul Ioan Chirilă, preşedintele Senatului Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. El crede că diferenţa aceasta – 85 % din români cred în îngeri şi doar 66 % cred în diavol este mare: „Cred că ar trebui să existe un echilibru între procente. E o chestiune de învăţare, de catehizare. Nu toată lumea are aceeaşi înţelegere în ceea ce priveşte implicarea diavolului în viaţa oamenilor”.
Credem în Dumnezeu...
Românii nu se rezumă la a crede în divinitate, 72% din respondenţii sondajului IRES consideră că Dumnezeu este foarte important în viaţa lor, în timp ce alţi 22% declară că Dumnezeu este important în viaţa lor; 69 % dintre participanţii la studiu se roagă cel puţin o dată pe zi, iar 83% dintre respondenţi spun că rugăciunea i-a ajutat de-a lungul vieţii în mare şi în foarte mare măsură; Participarea la evenimentele religioase este ridicată: 45% dintre cei chestionaţi participă cel puţin o dată pe lună la slujbe sau alte evenimente religioase, doar 5% dintre respondenţi spun că nu merg niciodată la slujbe sau alte evenimente religioase. Toate aceste elemente confirmă rezultatele analizei la care a ajuns şi psihologul clujean Daniel David în studiul său privind psihologia poporului român şi anume că avem un grad de religiozitatea foarte mare în comparaţie cu alte popoare.
„E foarte bine că suntem religioşi, dar întrebarea este ce conţinut punem în această trăsătură. Şi spun asta pentru că românii merg la biserică, apoi nu au nicio problemă să meargă la vrăjitoare sau să apeleze la astrologie sau la alte practici necreştine. Ori acestea lucruri sunt incompatibile”,
Daniel David, psiholog
...Dar şi în horoscop şi blesteme
„Datele sondajului confirmă ceea ce am spus şi eu legat de nivelul de religiozitate foarte ridicat al românilor. Problema este: <<cu ce încărcăm această religiozitate?>> Putem s-o încărcăm teologic sau superstiţios. Părerea mea este că religiozitatea românilor nu este suficient încărcată teologic”, susţine Daniel David. El crede că biserica trebuie să aibă o funcţie mai activă ca să aducă în credinţa românilor o încărcătură teologică mai mare, în dauna superstiţiilor.
„E foarte bine că suntem reglioşi, dar întrebarea este ce conţinut punem în această trăsătură. Şi spun asta pentru că românii merg la biserică, apoi nu au nicio problemă să meargă la vrăjitoare sau să apeleze la astrologie sau la alte practici necreştine. Ori acestea lucruri sunt incompatibile”, mai arată psihologul. El crede că acestă situaţie este cauzată de faptul că religiozitatea românilor nu are o mare încărcătură teologică. „E rolul bisericii să vină cu o încărcătură teologică adecvată pentru a reduce superstiţia şi pentru a readuce morala în credinţa oamenilor. Superstiţia nu are o încărcătură morală, spre deosebire de teologie care vine cu o încărcătură morală puternică”, a concluzionat David.
Afirmaţiile psihologului sunt confirmate de un sondaj IRES dat publicităţii în octombrie 2014 – privind superstiţiile românilor. Astfel, din aceste rezultă că 61% din români urmăresc horoscopul; 55% cred în blesteme – care sunt definite atât care invocare a urgiei divinităţii împotriva cuiva cât şi ca o vrajă căzută asupra cuiva sau a ceva; 65% cred în deochi; aproape jumătate dintre români (49%) cred în vise premonitorii, iar 44% susţin că au avut acest tip de vise. În cazul a 81% dintre persoanele care au declarat că au avut vise premonitorii, acestea s-au şi îndeplinit; 19% cred în existenţa vrăjitoarelor care pot prevedea viitorul.
Mela Roşioară (56 de ani), profesoară de Fizică la un colegiu naţional din Ploieşti, a venit, alături de soţui ei, la Nicula să se roage pentru sănătatea familiei, pentru fiul ei plecat în Anglia şi pentru liniştea ţării.
Pelerinaj la Nicula. Biserica şi problemele oamenilor
Un alt rezultat interesant al studiului IRES este legat de rolul Bisericii: 86% sunt de acord că Biserica oferă răspunsuri pentru nevoile spirituale ale oamenilor, 76% cred că aceasta oferă răspunsuri pentru problemele morale, 72% pentru problemele din viaţa de familie, 61% pentru problemele tinerilor, iar 59% pentru problemele sociale.
„Ne rugăm pentru sănătate” – este unul dintre cele mai des întâlnite răspunsuri date de pelerinii care au fost cu sutele de de mii la diferite mănăstiri din ţară. Observăm că biserica are un rol aproape la fel de important, dacă nu chiar îl depăşeşte, cu cel al medicului în privinţa sănătăţii. De asemenea, observăm că un număr foarte mare de români crede că biserica le va rezolva problemele sociale – 59%. „Religiozitatea nu are o încărcătură teologică foarte puternică. Spre exemplu, românii nu sunt religioşi în ideea unei mântuiri şi a unei vieţi de apoi. Românul vede religia ca o sursă de ajutor pragmatic în viaţa de zi cu zi”, a explicat psihologul Daniel David într-un interviu pentru „Adevărul”.
"M-am rugat pentru sănătate"
Peste 30.000 de credincioşi din toată ţara au participat la pelerinajul de la mănăstirea Nicula cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului.
Mela Roşioară (56 de ani), profesoară de Fizică la un colegiu naţional din Ploieşti, a venit pentru prima dată la Nicula şi este impresionată: „M-am rugat în primul rând pentru sănătatea mea şi a familiei, dar şi pentru reuşita copilului meu. Am un copil masterand în Anglia, sper să-şi găsească un viitor şi să se liniştească. M-am rugat şi pentru liniştea acestui neam, care trece prin mari încercări. Îmi doresc ca în România să fie o atmosferă mai liniştită, oamenii să se înţeleagă şi să fie armonia pe care am văzut aici. Eu sunt la o anumită vârstă, dar îmi doresc să fie linişte pentru fiul meu, care poate va dori să se întoarcă în ţară”.
Burdaş Bianca Anamaria (22 de ani- (foto dreapta) a venit pe jos 150 de kilometri din Valcăul de Sus, judeţul Sălaj până la Nicula. „Majoritatea din grup suntem tineri. Suntem o categorie de tineri care merg în pelerinaj, dar şi la distracţie. Mi se pare extraordinar ce se întâmplă aici. Sunt foarte împlinită sufleteşte, aş mai sta câteva zile. Mă întorc acasă încărcată sufleteşte şi spiritual. Am dedicat pelerinajul acesta tatălui meu care a decedat anul trecut. Pentru el m-am rugat şi nu pentru mine”, a susţinut tânăra. Un alt tânăr, Vlad Tămaş (25 de ani), operator comercial din Cluj-Napoca, susţine că de când e mic nu lipseşte la pelerinajul de la Nicula: „Am venit să mă rog pentru sănătate şi pentru familie în general. Tinerii din ziua de astăzi cred că pot reuşi fără Dumnezeu, dar greşesc”.
Citeşte şi
De ce este corect să spui „La mulţi ani” de Sfânta Marie. Explicaţiile teologilor
Se încarcă comentariile...
