Revoluţia bunului-simţ. Şi, totuşi, cum putem să schimbăm România: „E timpul autonomilor. Revoluţia se poate face, dar în mentalităţile oamenilor”
0
„Revoluţia se poate face în mintea oamenilor”. Aceasta este, în mare, concluzia trasă de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile din România referitoare la revoltele sociale şi protestele cu zeci de mii de oameni în toată ţara după tragedia din clubul bucureştean Colectiv.
Psihologi, sociologi, specialişti în educaţie sau medicină, teologi, tineri antreprenori, cu toţii cred că românii au ajuns, după un sfert de veac de la Revoluţie, la un grad de toleranţă zero faţă de ceea ce înseamnă abuzuri şi corupţie din partea celor care îi conduc.
Schimbarea, spun cei interpelaţi de „Adevărul”, poate veni, însă nu există o soluţie-minune, ci fiecare cetăţean trebuie să îşi propună o revoluţie a propriei mentalităţi, a vieţii lui. Pe de altă parte, legile ţării trebuie puse deasupra „micilor înţelegeri”, iar reformele în acest sens ar trebui pornite din Parlament, unde sunt aleşii poporului.
Daniel David: „E timpul autonomilor”
Societatea românească ar trebui regândită din temelii şi nu cârpită, iar schimbarea revoluţionară ar trebui să pornească din mintea fiecăruia dintre noi, consideră psihologul clujean Daniel David (foto mai jos, credit foto: Adevărul): „Românii doresc schimbări de esenţă a ţării, schimbări care să-i sincronizeze cu modernitatea europeană. I-am spus metaforic «Timpul autonomilor!»”.
David consideră că protestele ar putea stimula reformarea ţării, dacă manifestanţii vin cu planuri clare şi trec la fapte. Ca profil psihologic, majoritatea celor care şi-au strigat nemulţumirile în stradă sunt persoane active social, cu o gândire modernă, emancipate sau în plin proces de emancipare, sătule de statul românesc nereformat.
„Vor un proiect de ţară care să reaşeze România pe baze moderne. Ca psiholog, spun că revoluţia se poate face în mintea/mentalităţile oamenilor. Cred că societatea românească ar trebui regândită din temelii. Nu trebuie tot cârpită cu instituţii socio-culturale vestice, ci trebuie creată pe baza acestor instituţii”, afirmă Daniel David.
De ce ne-am săturat de toate? 5 idei de reformare
Specialistul a întocmit, pentru „Adevărul”, o listă cu cinci obiective care, odată atinse, restul ar veni de la sine:
„1. Dezvoltarea încrederii interpersonale/sociale (prin stimularea emancipării şi autonomiei persoanei, prin descentralizarea/distribuirea puterii)
2. Dezvoltarea cooperării (prin regândirea stilului de leadership, care de la focalizarea pe identificarea şi pedepsirea greşelilor să treacă la întărirea comportamentului prosocial)
3. Dezvoltarea unei mentalităţi raţionale, care refuză maximizarea negativului şi pozitivului, diminuând cinismul/scepticismul, şi care stimulează optimismul în abordarea incertitudinilor viitorului
4. Utilizarea potenţialului intelectual, de inteligenţă şi creativitate, al românilor (printr-o reformă fundamentală a şcolii, şi aici mai ales a curriculumului şcolar şi a mentalităţii cadrelor didactice)
5. Redeşteptarea unui patriotism românesc modern, care, integrându-ne în lumea vestică, să dorească să cultive specificităţile românismului şi capitalul românesc. Într-o lume globalizată, specificităţile, dacă ştii să le identifici şi să le cultivi, îţi pot da un avantaj competitiv”.
„Bunăstarea nu vine de undeva, ea se construieşte prin muncă într-o societate cu profilul psihocultural descris mai sus”, afirmă Daniel David.
David susţine că s-a ajuns la actualul gradul de saturaţie deoarece mulţi români îşi doresc să aibă bunăstarea din Vest, dar nu înţeleg că asta presupune şi un anumit profil psihocultural în care individul - prin încredere, raţionalitate, disciplină şi cooperare - creează comunităţi puternice: „Bunăstarea nu vine de undeva, ea se construieşte prin muncă într-o societate cu profilul psihocultural descris mai sus”. (Florina Pop)
Preotul Ivanov: „Solicitările stau în puterea fiecăruia de a-şi asuma schimbarea”
„Schimbarea României se poate face doar printr-o reformă a bunului-simţ, a obiectivităţii, a transparenţei şi a fricii de Dumnezeu”, este părerea preotului Bogdan Ivanov (foto mai jos, credit foto: Adevărul), purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului. În opinia sa, manifestaţiile publice de o asemenea amploare şi durată arată că „România are un corp social viu, cu multe aşteptări din partea instituţiilor statului”, dar şi că în spatele unei astfel de acţiuni se profilează şi o schimbare de generaţie.
„În pieţele marilor oraşe se simte un fior tot mai mare de nemulţumire socială, la capătul căruia se aşteaptă o schimbare de limbaj, de atitudine, de oameni. Am urmărit atent şi solicitările manifestanţilor şi am văzut un orizont foarte înalt de solicitări şi de aşteptări. Sunt perfect legitime, dar ele nu stau în puterea unui om, a unor instituţii, ci în puterea fiecăruia de a-şi asuma schimbarea ca pe un proiect al propriei sale vieţi. Mă tem să nu cădem în aceeaşi ispită în care au căzut tinerii care au făcut Revoluţia, aceea de a spera foarte mult şi foarte departe”, declară preotul clujean.
În ceea ce priveşte reacţia rece a BOR după tragedia din clubul Colectiv, reacţie care a atras critici aspre ale românilor la adresa Bisericii, Ivanov afirmă că „putem vorbi cel mult de o lipsă de adecvare, pe care o punem pe seama unei tragedii care te împietreşte şi în faţa căreia nu ştii cum e cel mai bine să acţionezi. Biserica nu a tăcut, dar, din păcate, nu a fost auzită în această tragedie care a împietrit o lume întreagă, pentru ca la puţin timp să o arunce în haos. Fiecare dintre noi am fost sufleteşte în acel infern, alături de tinerii pe care, probabil, nu i-am înţeles şi pe care i-am judecat la un moment dat. Un singur lucru dacă facem pentru ei, le răsplătim şi curajul, şi moartea, şi jertfa: să simţim suferinţa lor ca pe propria noastră suferinţă”.
Ioan Hosu, sociolog: „Instituţiile să trateze cetăţeanul ca pe un om, nu ca pe un cod numeric”
Sociologul clujean Ioan Hosu (foto în dreapta, credit foto: arhivă personală), profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul UBB, susţine că protestele recente sunt o continuare firească a manifestaţiilor din anii trecuţi (din 2012 şi 2013 - cele anti-RMGC, din 2014 – la alegerile prezidenţiale): „Manifestaţiile de acum sunt semne ale distanţării opiniei publice de politic, ale nemulţumirilor pe care le-au acumulat în ultimii ani. Sunt strigăte de ajutor adresate de oameni către cei care îi conduc”. Oamenii cer bunăstare fizică, spirituală, pe care au aşteptat-o timp de 20 de ani, vor o schimbare radicală pe care nu au primit-o, în schimb s-au lovit de instituţii vechi, opace, închise la comunicare, fapt ce a generat multă nemulţumire. Iar cum toate acestea nu le-au primit, ei critică şi taxează tot”.
Specialistul mai spune că „în România nu putem vorbi, în ultimii 25 de ani, de reformă în instituţii. Oamenii au nevoie ca instituţiile să trateze cetăţeanul ca pe un om, nu ca pe un cod numeric. Oamenii asta reclamă. Chiar şi după intrarea României în UE nu s-au reformat instituţiile, vorbim de o iluzie a modernizării”.
Iosif Pop, economist: „Sistem parlamentar bicameral cu 150 de demnitari”
Iosif Pop (foto în dreapta, credit foto: arhivă personală), preşedintele Consiliului Civic Local, un ONG din Cluj format din specialişti care monitorizează Consiliul Local al oraşului, susţine că următorul pas trebuie să-l facă preşedintele României, care şi-a asumat rolul de mediator între „stradă” şi partidele politice:
„Mă aştept ca, în această săptămână, preşedintele, care şi-a luat rolul de mediator între cetăţeni şi partide, să propună o platformă de ieşire din criză, ţinând cont de toate discuţiile cu strada, de solicitările societăţii civile, de înţelegerile cu partidele. Apoi să spună populaţiei: «Aşteptaţi trei luni şi, dacă nu vă convine ce am făcut, daţi-ne afară!»”.
După trei luni ar trebui să fie pus la punct un pachet de legi, care să cuprindă aspecte precum cele electorale, fiscale, privind corupţia etc, care să permită atingerea obiectivelor solicitate de oameni. „N-aş lăsa decizia votării acestui pachet de legi la nivelul Parlamentului, ci aş duce-o în faţa electoratului, printr-un referendum”, a susţinut Pop. În ceea ce priveşte măsurile ce trebuie luate pentru schimbarea României, preşedintele Consiliului Civic Local spune că ONG-ul a trimis la Preşedinţie zece soluţii. Una dintre cele mai importate este introducerea unui „Sistem parlamentar bicameral limitat la 150 de demnitari, din care: 80 proveniţi din societatea civilă, 70 proveniţi din partidele politice”.
”În această săptămână, preşedintele, să propună o platformă de ieşire din criză, ţinând cont de toate discuţiile cu strada, de solicitările societăţii civile, de înţelegerile cu partidele. Apoi să spună populaţiei: «Aşteptaţi trei luni şi, dacă nu vă convine ce am făcut, daţi-ne afară!», spune Iosif Pop, economist.
Ion Băraru, profesorul NASA: „Expresia «popor de căpşunari» a devenit o jenă”
Ion Băraru (foto în dreapta credit foto: Adevărul Constanţa), profesor de fizică la Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, coordonatorul lotului de olimpici NASA, crede despre ultimele evenimente care au zguduit societatea românească, dar şi clasa politică că „ne îndreptăm către un model de stat-colonie, unde ici şi acolo apar iniţiative antreprenoriale ale românilor, foarte puţine.
Învăţământul e dezastrul care oferă cele mai multe argumente în acest sens. Sensul greşit al educaţiei este de a studia în şcoală ca să ajungi la studii superioare.
Parlamentarii, oameni care în procent semnificativ nu au studii universitare, detestă instruirea pentru profesii. În toate statele europene dezvoltate, pregătirea profesională prin sistemul educaţional este considerată un motor sigur al progresului economic şi social. La noi, parlamentarii absolvenţi de şcoli profesionale urăsc acest tip de învăţământ şi ca atare au refuzat instituirea BAC-ului profesional. În câţiva ani, sistemul de învăţământ va rămâne fără profesori competenţi. Studiul ştiinţelor este în criză, în şcoala noastră. În acest an au trecut examenul de definitivat doar şase profesori de fizică în toată ţara!
Totuşi, avem un viitor oarecum sigur: statele dezvoltate au nevoie de muncitori necalificaţi, dar să cunoască limbi străine. Expresia «popor de căpşunari» a devenit o jenă de care nu pot scăpa. Ce-i de făcut!? Trei prime măsuri: constituirea unor grupuri de lucru formate din cadre didactice care mai respiră educaţie şi care să dorească să propună soluţii educaţionale, convocarea lor în regim coordonat, pe discipline şi niveluri de studiu, şi prezentarea soluţiilor spre dezbatere către mediul educaţional; dotarea de urgenţă şcolilor cu materiale didactice; remunerarea decentă a profesorilor“.
”La noi, parlamentarii absolvenţi de şcoli profesionale urăsc acest tip de învăţământ şi ca atare au refuzat instituirea BAC-ului profesional. În câţiva ani, sistemul de învăţământ va rămâne fără profesori competenţi”, spune Ion Băraru, profesor de fizică.
Liderul elevilor: „Educaţia, ca prioritate naţională”
Alexandru Manda (credit foto: arhivă personală), liderul Asociaţiei Elevilor din Constanţa, are câteva soluţii despre felul în care ar putea fi reformată România:
„Sistemul educaţional este, din păcate, în cădere liberă. Acest lucru se datorează finanţării defectuoase si dezinteresului guvernanţilor, din ultimii 26 de ani. Acum, sistemul are tendinţa de reformare. Cu voinţa politică şi parteneriat între stat şi societatea civilă, putem, peste zece ani, să avem un sistem echitabil. Este nevoie ca statul să promoveze măsuri sociale, care să încurajeze accesul la educaţie şi să reducă abandonul şcolar. Niciun elev nu mai trebuie lăsat în urmă. Este foarte important să avem un Guvern responsabil, care să îşi asume, în mod real, educaţia ca prioritate naţională. Un viitor ministru al Educaţiei trebuie, în primul rând, să provină din sistem şi, deosebit de important, să aibă un plan pentru reformarea programelor şcolare“.
Preotul Tănăsescu: „Suntem la uşa nebuniei, pe un drum de auto-distrugere trupească”
Despre criza socială şi politică acutizată în România în ultima perioadă, Eugen Tănăcescu (foto mai jos, credit foto: Adevărul), preot în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului şi blogger Adevărul, susţine:
„Suntem la uşa nebuniei, pe un drum de auto-distrugere trupească şi sufletească. Cei 26 de ani de libertate au fost folosiţi mai mult pentru libertinism. Ne îndreptăm întotdeauna spre consecinţa faptelor noastre. Nu mă refer doar la individ, ci şi la comunitate. Dacă nu respectăm regulile de bază ale funcţionării noastre, ca individ şi comunitate, ne vom autodistruge. Timp de redresare mai este. Mai ales pentru cei tineri, care, deşi sunt frumoşi în idealuri, n-au experienţa necesară. De-asta ne trebuie multă educaţie, chiar şi religioasă, dar şi experienţă”.
Reprezentantul Bisericii mai susţine că „un profesor de calculatoare spunea că un computer este o maşinărie care nu face ce vrei tu, ci ce îi ceri. Cred că aceasta se aplică şi societăţii. Adeseori facem ce vrem, nu ce trebuie. Dar de ajuns, ajungem unde nu trebuie, nu unde am vrea. Noi, românii, vom ajunge unde trebuie dacă facem ce trebuie. Capii societăţii sunt cei care dau tonul în societate. Nu poţi avea o societate sănătoasă cu capi bolnavi. Ca să mai salvezi trupul social, trebuie tăiat capul. Trebuie înlocuiţi cei care nu-şi fac bine treaba. Dar până la demisia de onoare, aş vrea să văd nişte demisii pentru neîndeplinirea fişei postului. Vreau pe cineva mai bun, care să facă ce trebuie“.
„Pe un asemenea sacrificiu, se poate întemeia o nouă mentalitate sănătoasă”
Tragedia din Clubul Colectiv a unit românii în stradă. Decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, sociologul Nicu Gavriluţă, a explicat, pentru „Adevărul”, că, în acest context, „moartea cumplită, năpraznică, a unor oameni a devenit fecundă”. Profesorul, autor al mai multo studii sociale, a arătat că tragedia a făcut posibilă „o revoltă populară ce propune autentice valori în viaţa politică, socială şi personală a fiecăruia dintre noi”.
„Energiile eliberate de sacrificiul involuntar al unor tineri nu pot rămâne fără urmări. Pe un asemenea sacrificiu, se poate întemeia o nouă mentalitate sănătoasă, curată, pură, nobilă, demnă, aşa cum ne-o dorim cei mai mulţi dintre noi. Tragedia de la clubul Colectiv a fost o picătură care a umplut paharul răbdării sociale. Dacă nu era ea, nu cred că oamenii ar fi ieşit acum în stradă. O singură moarte - tragică, cum a fost cea a poliţistului Bogdan Gigină - nu provoacă aceleaşi emoţii, energii şi dezlănţuiri ale unor frustrări îndelung controlate ca moartea mai multor oameni”.
Sursele principale ale manifestaţiilor din stradă de săptămâna trecută sunt acumulări sociale de „frustrare, temere, ură, lehamite şi greaţă” provocate de „cancerul corupţiei politice româneşti” şi drama tăcută a milioanelor de români care nu pot supravieţui în ţara lor. Protestele au fost, în viziunea profesorului ieşean, „spontane, proaspete, neprogramate”: „În orice caz adevărate. S-a refuzat cu hotărâre şi demnitate orice deturnare politică a autenticităţii unei imense nemulţumiri colective. Mai exact, trăirile, frustrările şi fantasmele salvării au ieşit la suprafaţă camuflându-se sub chipul miilor de români nemulţumiţi şi dornici de o viaţă nouă ce au ieşit în mod repetat în stradă”.
Sociologul crede că preşedintele Klaus Iohannis a greşit „frecventând strada”, important fiind, în acest moment, să găsească „un demers instituţional prin care să se schimbe legislaţia şchioapă, pensiile nesimţite, abundenţa de nulităţi fudule din Parlament şi multe alte patologii sociale”.
„Prefer să lucreze la Cotroceni în interesul entuziasmului colectiv”
Fostul rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”, profesorul Dragoş Pieptu, chirurg plastician, a explicat că tragedia prin care şi-au pierdut viaţa, până acum, 48 de tineri a fost un factor coagulant:
„Ştim demult care sunt metehnele celor care ne conduc de 25 de ani, dar mereu am amânat reacţiile radicale din varii motive. Spre exemplu, au mai fost accidente colective în fabrică, în mină, dar omul de rând se credea ferit, deoarece le percepea ca întâmplări unice care apar în medii cu probleme. Acest eveniment nefericit a fost într-un loc public unde poate intra copilul, fratele, sora, prietenul fiecăruia dintre noi. Ne-a făcut brusc să înţelegem că minciuna, corupţia, atitudinea «merge şi aşa» pot ucide şi oricare dintre noi poate fi victima”.
Deşi prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis în Piaţa Universităţii din Capitală a fost considerată, conform unora, o reacţie târzie, profesorul ieşean spune că preferă atitudinea rezervată a actualului şef de stat, în schimbul celei a fostului preşedinte. „Prefer să lucreze de la Cotroceni în interesul acestui entuziasm pupular. Aştept România lucrului bine făcut. Preşedintele în funcţie are datoria să ne arate că poate trece de la cuvinte la fapte”, a conchis medicul.
„Parlamentul trebuie să rezolve criza”
În opinia politologului Sorin Bocancea, profesor la Universitatea „Petre Andrei” din Iaşi, „manifestaţiile de protest sunt un indicator al gradului de frustrări acumulate de societatea românească”: „Accidentul în care a murit un poliţist dintr-o coloană oficială folosită ilegal de un înalt demnitar şi cel de la clubul Colectiv, cu numărul de morţi în creştere de la o zi la alta, au jucat rol de capse de detonare”.
Din punctul său de vedere, societatea a început să-şi aibă „propria presă” prin reţelele de socializare prin intermediul cărora s-a mobilizat. Totuşi, românii îşi exprimă nemulţumirile greşit şi nu se concentrează corect, asupra „adevăratului personaj negativ. „Din păcate, presiunile sunt pe preşedinte, mai mult decât pe Parlament. Schimbarea nu se realizează prin plecarea unui premier, fiindcă cei ce vor veni vor juca după aceeaşi partitură normativă. Parlamentul trebuie să rezolve criza cel puţin prin modificarea legii electorale şi prin înlăturarea actualului şef al instituţiei, Avocatului Poporului. Chiar dacă strada a luat o pauză, cred că vremea protestelor nu a trecut. Însă viitoarele proteste trebuie să aibă loc în faţa Palatului Parlamentului. Acolo este sursa răului şi de acolo trebuie să vină reparaţiile necesare”, a mai precizat profesorul.
„Suntem o societate neaşezată. Contează regula oamenilor, nu domnia legii”
Rectorul Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, profesorul Vasile Işan, crede că revolta românilor provocată de tragedia din Clubul Colectiv „a pus capac” unor ani de frustrări şi nemulţumiri sociale:
„Emoţia colectivă poate să explice şi o stare de revoltă socială pe care o resimte fiecare dintre noi în funcţie de trăirea personală. Acum, mulţi dintre noi au ieşit să strige nemulţumirea că alţii pot obţine ce vor pe căi lăturalnice, nu prin muncă şi putere intelectuală”.
La bază economist, rectorul spune că vede în manifestaţiile din ultima săptămână mişcări similare celor din ţările civilizate: „Peste tot au loc presiuni sociale, manifestaţii, conflicte în stradă. De exemplu, în Franţa, începând cu 2005, sunt mereu manifestaţii în marile oraşe. Cred că suntem o societate neaşezată în care contează regula oamenilor, nu domnia legii”. „Cu alte cuvinte, dacă înlocuim nişte pseudo-lideri, credeţi că obţinem ceva? Însă dacă îmbunătăţim regulile şi instituţiile, s-ar putea trăi bine, mai onest. Din punctul meu de vedere, nu emoţiile dau soluţiile cele mai bune”, a concluzionat profesorul.
„Revolta a avut în centrul ei sentimentul presant de a fi abandonaţi”
Teologul clujean Radu Preda (foto mai jos, credit foto: Adevărul) consideră că seria de compromisuri, laşităţile oamenilor politici, actele de corupţie, administraţia slabă, plecarea tinerilor în străinătate şi pierderea stimei de sine, ” „a persoane şi colectivitate”, au dus la o explozie care a culminat cu protestele din ultimele zile: „În fapt, revolta a avut în centrul ei sentimentul, din ce în ce mai presant, de a fi fost abandonaţi, lăsaţi să murim, simbolic şi/sau real. Pe fond, cel puţin în primele sale ore, reacţia a fost sinceră şi merită să reflectăm asupra ei”. (Florina Pop)
Întrebat cum apreciază modul în care BOR a gestionat nenorocirea de la clubul Colectiv, Radu Preda a răspuns:
„Am avut reacţii spontane de compasiune şi solidaritate din partea clericilor din Capitală, prezenţi la faţa locului chiar în seara evenimentului nefast. Sigur, reacţia Patriarhiei a fost profund nefericită. Chiar revoltătoare prin stângăcia prin care s-a încercat, după ce răul era deja produs, să se repare cele stricate. Principial, de pe Colina Bucuriei nu au venit semnale părinteşti, ci reacţii nervoase, ceea ce nu poate fi acceptat nici măcar de laici, dar cu atât mai puţin de cei care, din diverse motive, sunt distanţi faţă de Biserică. Una peste alta, o lecţie forţată de smerenie, ceea ce, în final, nu face chiar rău”.
„Am ajuns aici pentru că nu ne-a păsat”
Radu Vasile, antreprenor IT, nevăzător, Omul Anului 2014 la Gala Persoanelor cu Dizabilităţi:
„Am ajuns aici pentru că nu ne-a păsat. Multora dintre noi nu ne-a păsat. Am considerat că ajunge să mergem la vot odată la 4 - 5 ani, iar unii nici măcar atât nu au făcut. În rest, am considerat ca plătim taxe si e de ajuns, nu am exercitat niciun fel de control asupra sistemului si asta s-a văzut.
Timp de 25 ani sistemul şi-a făcut propriile reguli, propriile jocuri si ne-a obligat şi pe noi să ne conformăm, când de fapt ar fi trebuit să fie invers, noi să facem regulile si ei să joace după ele. Nu ne-a păsat decât de noi. Ne-am dus la muncă, ne-am întors acasă, ne-am asigurat propria supravietuire si am considerat ca e de ajuns. De ăilalţi să se ocupe sistemul, că de aia plătim taxe.
Trebuie să ne pese, să ne implicăm în comunităţile din care facem parte. Trebuie să controlăm actul de administrare al comunităţilor noastre şi să sancţionăm corespunzător orice eroare care se întâmplă, începând cu ceilalţi din jurul nostru, atunci când au un comportament necorespunzator şi terminând cu autorităţile care au permis ca acel comportament necorespunzător să se întâmple.
Ca masă populară, avem o forţă. Dacă autorităţile vor învăţa că suntem atenţi, vigilenţi, că îi controlăm la fiecare pas, că îi sancţionăm la fiecare greşeală, înainte de a mai face vreo porcărie, se vor uita de două ori. Pentru asta trebuie să fim responsabili, să nu căutăm vinovaţi, sau să nu pasăm responsabilitatea pe umeri altora, atunci când noi înşine am fi putut să facem ceva şi nu am făcut. Ne-au trebuit 25 ani să ajungem aici, clar nu vom putea schimba totul în câteva luni, dar de undeva va trebui început şi eu cred că trebuie să înceapă cu fiecare din noi“.
Vă mai recomandăm:
Cele 11 solicitări ale oamenilor care au protestat la Cluj-Napoca în ultima săptămână variază de la ridicarea imunităţii, parlament unicameral până la legea lustraţiei şi sistarea finanţării pentru cultele religioase. Cerinţele oamenilor au fost analize de analistul politic George Jiglău. Pe unele, acesta le consideră pertinente, iar altele sunt catalogate drept simple sloganuri.
Se încarcă comentariile...
