Profilul fumătorului român. Câţi români fumează de fapt şi câţi bani dau în medie pe ţigări. Prima ţigară, preferată în primele 30 de minute ale dimineţii

Publicat: 05.02.2016 06:03

Ultima actualizare: 06.08.2022 11:58

25% dintre români sunt fumători. FOTO: Shutterstock

Are între 18 şi 35 de ani, fumează mai puţin de jumătate de pachet de ţigări zilnic, plăteşte între 51 şi 100 de lei săptămânal pentru ţigări şi fumează prima ţigară în primele 30 de minute ale dimineţii. Acesta este profilul fumătorului român, conform unul studiu IRESC.

Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES a realizat în perioada 21-25 ianuarie 2016 un studiu cu privire la fumatul în România. În studiu a fost conturat profilul românilor fumători. Astfel, 75% dintre respondenţi spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susţin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populaţiei, 25% sunt fumători.

Dau pe ţigări între 1 şi 100 de lei pe săptămână

Studiu mai arată că „procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenţilor cu vârste între 18 şi 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situaţia intervievaţilor din mediul urban şi în cazul bărbaţilor. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporţia celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural. Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanţi la acest studiu cheltuie între 1 şi 30 lei, săptămânal, pe ţigări, aproape o cincime dintre aceştia cheltuie între 31 şi 50 de lei, iar 30% cheltuie între 51 şi 100 lei săptămânal.”

1 % mestecă sau prizează tutun

Doar 1% dintre participanţii la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, acelaşi procent din populaţia investigată utilizând o ţigară electronică în prezent; totuşi, 8% dintre intervievaţi au folosit, în trecut, ţigara electronică. Aceştia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenţii din mediul urban şi printre bărbaţi.

34% dintre nefumătorii din România s-au lăsat de fumat

Dintre respondenţii care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceştia au fumat. Respondenţii de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporţie semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievaţii care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic şi 36% - mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educaţie elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populaţia cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenţii de gen masculin, din mediul urban şi cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporţie mai ridicată comparativ cu respondenţii din celelalte categorii de gen, mediu de rezidenţă şi regiune.

Pro sau contra Legii antifumat

„O proporţie ridicată de respondenţi care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la iniţiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic şi sunt împotriva acestei iniţiativei sau o susţin”, se mai arată în studiu.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenţi (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporţia respondenţilor care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaţilor din mediul urban şi al bărbaţilor. În plus, proporţia respondenţilor au început să fumeze înainte de 15 ani şi sunt împotriva iniţiativei legislative privind interzicerea fumatului în spaţiile publice este mai ridicată comparativ cu proporţia celor care au început să fumeze înainte de 15 şi susţin această iniţiativă sau sunt neutri în ceea ce o priveşte. Respondenţii care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu iniţiativa legislativă.

Fumători de 15 ani

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maximum 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populaţia care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporţia celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Cât fumează românii

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de ţigări, aproximativ o treime fumează între 16 şi 20 de ţigări pe zi şi mai mult de o treime dintre respondenţi (37%) fumează mai puţin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de ţigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaţilor care consumă între 6 şi 10 ţigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 şi 10 ţigări zilnic într-o proporţie mai mare decât bărbaţii, pe când situaţia se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 ţigări pe zi, unde procentul bărbaţilor care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenţii fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de ţigări, iar 48% dintre aceştia susţin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de ţigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenţilor cu vârsta până în 35 de ani. Respondenţii cu studii elementare declară într-o măsură mai mare faţă de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet şi două pachete de ţigări pe săptămână. Respondenţii din regiunile Sud (inclusiv Bucureşti) şi Dobrogea fumează săptămânal într-o proporţie mai ridicată faţă de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de ţigări, iar cei din Transilvania şi Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de ţigări.

Prima ţigară

Aproximativ jumătate dintre respondenţi (52%) fumează prima ţigară în primele 30 de minute ale dimineţii. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievaţii care au între 36 şi 50 de ani fumează într-o proporţie mai ridicată în primele 5 minute după trezire; acelaşi comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educaţie. Aşa cum este de aşteptat, respondenţii în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporţie mai ridicată că fumează prima ţigară la 5 minute după trezire faţă de celelalte categorii de respondenţi, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare faţă de ceilalţi că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră faţă de momentul în care se trezesc.

În topul preferinţelor fumătorilor intervievaţi în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) şi Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenţi îşi cumpără ţigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc şi o cincime dintre intervievaţi achiziţionează tutun de la supermarket.

Şapte din zece respondenţi (71%) care în trecut au fumat declară că au renunţat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile. Proporţia acestora creşte odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educaţie. Procentul respondenţilor de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat faţă de cel al intervievatelor care declară acelaşi lucru. Participanţii la studiu care susţin iniţiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spaţiile publice închise declară într-o proporţie mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei iniţiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenţii care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporţia celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenţilor cu vârsta cuprinsă între 51 şi 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban şi al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanţilor la studiu care au vizitat un medic se regăseşte mai curând printre cei care sunt împotriva iniţiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susţin această iniţiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape şapte din zece fumători (68%) care şi-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori şi aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an creşte direct proporţional cu vârsta respondenţilor. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebaţi dacă fumează tutun; procentul acestora este mai ridicat în cazul participanţilor la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporţia celor care locuiesc în mediul urban şi au fost întrebaţi dacă fumează şi, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaţilor comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievaţi fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiţi să înceteze să fumeze tutun; proporţia celor care au primit acest sfat creşte direct proporţional cu vârsta.

4 din 10 au încercat să se lase de fumat în ultimul an

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporţia acestora este cea mai ridicată în cazul respondenţilor cu vârsta peste 65 de ani şi în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanţii la studiu care locuiesc în Moldova şi cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reuşit acest lucru pentru mai puţin de o săptămână, iar o altă treime susţin că ultima oară când au încercat să renunţe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Vor să renunţe la fumat 5%

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievaţi intenţionează, conform propriilor declaraţii, să renunţe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesaţi să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani sunt cel mai puţin interesaţi să renunţe la fumat. Acelaşi tip de declaraţii poate fi observat şi în cazul respondenţilor din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de ţigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ţinând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunţe la fumat datorită acestor avertismente. Înştiinţările de pe pachetele de ţigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova şi asupra femeilor.