Mintea sclipitoare de la Cluj: povestea profesorului care coordonează 100 de cercetători din 32 de ţări

Mintea sclipitoare de la Cluj: povestea profesorului care coordonează 100 de cercetători din 32 de ţări

Andrei Mihalca este la Universitate de dimineaţa şi până noaptea. FOTO: Remus Florescu

Andrei Mihalca, conferenţiar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, a câştigat un proiect european în valoare de 800.000 de euro pentru realizarea unei reţele prin care 100 de cercetători de top din 32 de ţări să facă în comun studii din domeniul medical. Clujeanul susţine că la nivel academic românii sunt respectaţi, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu muncitorii plecaţi la lucru în Anglia, de exemplu.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV)  Cluj-Napoca va găzdui în luna aprilie un eveniment istoric pentru instituţie: prima conferinţă a proiectului COST “EurNegVec” (European Network for Neglected Vectors and Vector –Borne Infections), la care vor participa circa 90 de cercetători din 28 de ţări.  Este vorba despre primul proiect de acest gen coordonat de un cercetător al Universităţii, conferenţiarul Andrei Mihalca(36 de ani), şi al doilea coordonat de un român în ultimii 45 de ani. COST (European Cooperation in Science and Technology) este o instituţie europeană interguvernamentală care are ca scop realizarea la nivel european a unor reţele de cercetare inovatoare, interdisciplinare, care să faciliteze schimbul de cunoştinţe între cercetătorii din Europa. De asemenea, se urmăreşte colaborarea şi cu cercetători din afara Uniunii Europene. România este la al doilea astfel de proiect, deşi este membră în COST din 1970, întrucât obţinerea finanţării este extrem de dificilă, rata de acceptare fiind de numai 1 %. Ideea clujeanului Andrei Mihalca, conferenţiar la disciplina Parazitologie, de a realiza o reţea europeană funcţională de cercetare în domeniul bolilor vectoriale, a fost apreciată de juriul COST şi astfel a devenit coordonatorul a circa 100 de cercetători din 32 de ţări precum europene, precum Anglia, Franţa, Spania, Portugalia, Germania, dar şi din afara vechiului continent, precum SUA, Argentina, Brazilia, Tunisia, Egipt. Propunerea universităţii clujene a fost depusă la finalul anului 2012, iar în luna mai a anului 2013, USAMV a primit vestea obţinerii finanţării. Univeristatea clujeană se pregăteşte prentru primul obiectiv important al proiectului pe 2014, conferinţa internaţională din luna aprilie. În primul an, bugetul va fi de 160.000 de euro, iar până la finalul proiectului, adică 2018, se vor aloca 800.000 de euro.  
 
De ce pierde Europa competiţia cu SUA şi China 
 
Andrei Mihalca, un cercetător tânăr, îmbrăcat lejer, cu început de cearcăne, ne explică relaxat: “Punctul de plecare al proiectului a fost faptul că a dispărut finanţarea naţională şi a trebuit să ne orientăm serios spre finanţarea europeană. Se poate face cercetare în România, dar trebuie să ştii să atragi banii. Cei mai mulţi dintre colegii tineri care pleacă fac asta din motive financiare. Noi cei care suntem pe cercetare reuşim să obţinem, prin diferite proiecte, salarii bune, altfel nu am sta de dimineaţă şi până noaptea la Universitate”. În competiţia cu marile puterni ale lumii, SUA şi China, cercetarea europeană are o problemă a cărei rezolvare se găseşte şi în proiectul clujeanului: “Problema Europei atunci când intră în competiţie cu China sau cu SUA este că acestea sunt ţari şi cercetarea se face unitar. În Europa există un mozaic de cercetări, nu există studii transnaţionale. Ceea ce ne dorim prin acest proiect este de a realiza o reţea europeană funcţională de cercetare în domeniul bolilor vectoriale - adică  acele boli care sunt transmise la om prin vectori biologici precum ţânţari, căpuşe, acarieni, animale - ceea ce înseamnă să unificăm gândirea, conceptele, să avem aceleaşi strategii, aceleaşi metodologii, să existe formată o reţea de cercetători care să poată colabora eficient”. 
 
O reţea de 100 de cercetători coordonată de un român 
 
Întrebat care este secretul câştigării proiectului, Mihalca a răspuns modest: “Trebuie să ştii să scrii proiectul”. Legat de motivul pentru care proiectul a avut un aşa de mare succes internaţional, în condiţiile în care la el participă 100 de cercetători din 32 de ţări, cljeanul a răspuns: “România este văzută destul de bine la nivel academic. Cercetătorii români nu sunt în situaţia muncitorilor români care merg în Anglua, nici vorbă de aşa ceva. La nivel academic n-am simţit niciodată lipsă de respect, din cauză că-s de aici. Şi asta în condiţiile în care aproape lunar predau de 2 ori pe undeva prin Europa, şi nu numai eu, ci toţi colegii mei. Ţinem cursuri la studenţi străini şi avem şcoli de vară cu largă participare internaţională”. De asemenea, Mihalca a precizat că în ciuda faptului că Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară  Cluj-Napoca este una destul de mică- peste 6.000 de studenţi – aceasta face parte din consirţii elitiste ale universităţilor agricole din Europa precum – CASEE, ICA (Asociaţia pentru Universităţile Europene de Studii ale Vieţii), consorţiul BSUN (Black Sea Universities Network). Mihalca este la primul proiect internaţional pe care-l coordonează, el ocupându-se până acum doar de proiecte naţionale. “Eu sunt oficial coordonatorul acestui grup. Eu practic prezidez şedinţele în care se discută, eu decid ce facem cu banii, eu coordonez partea de discuţii, de vot în ceea ce priveşte locul unde vom face conferinţele. Eu stabilesc împreună cu un grup de 5 specialişti pe mai multe domenii care sunt temele şi direcţia de cercetare. Cercetătorii nu ştiu partea de politică din spatele proiectului, de partea acesta ocupându-se echipa de management pec are o conduc. De exemplu, am stabilit pe teme să se publice articole ştiinţifice anul acesta. Avem deja vreo 6-7 articole publicate”, explică acesta. 
 
“Specialiştii de top din ţările participante trebuie să se pună de acord”
 
Mihalca a explicat că proiectul pe care l-a câştigat este unul de coordonare a cercetării, care are ca scop principal colaborarea între specialişti. Astfel, proiectul EurNegVec (European Network for Neglected Vectors and Vector –Borne Infections) va avea ca principale activităţi organizarea a 7 şcoli de vară, a 4 conferinţe internaţionale, cica 200 de mobilităţi ale tinerilor cercetători şi publicarea mai multor articole ştiinţifice. “În momentul de faţă laboratoarele din Franţa aplică o metodă de cercetare, cele din Germania altă metodă, iar noi analizăm altfel. Ceea ce vrem noi este ca specialiştii de top din toate ţările să se pună de acord. Există cinci grupuri de cercetare, fiecare cu un lider, care e din Cehia, Franţa, Italia, Spania, Israel. Eu discut cu aceştia şi stabilim împreună care sunt temele de cercetare. Spre exemplu, şcoala de vară din acest an va fi organizată în Franţa. Francezii au pus la punct o metodă de diagnostic a bolilor transmise de ţânţari, de căpuşe sau de alte inspecte prin manipularea ADN-ului. Cercetătorii din proiect vor merge în Franţa să înveţe această metodă şi s-o aplice la ei în ţară”, a explicat Mihalca. El a mai arătat că o altă prioritate la nivel european este studierea bolilo noi care apar în fiecare an, datorită schimbărilor care se petrec la nivel de climă sau de mişcare a populaţiei. “Se descoperă tot timpul boli noi. De exemplu, în 2011 s-a descoperit o nouă boală la vaci. Noi, în România, am descoperit anul trecut mai multe boli”. Un alt obiectiv amintit de Mihalca este realizarea unui atlas cu privire la căpuşe la nivelul Europei. 
 
Invazia căpuşelor
 
Proiectul COST pe care-l coordonează Mihalca este cel mai prestigios la care a lucrat până acum, însă cel mai important din punct de vedere ştiinţific a fost primul studiu din România al bolii Lyme, cea provocată de căpuşe. “Am făcut o trecere în revistă a ce înseamnă boala Lyme în România, am colectat căpuşe din toată ţara, am colectat purtători  - vânat, vulpi, rozătoare, am realizat harta de distribuţie a căpuşelor din România. A fost un proiect finanţat din fonduri naţionale care a durat 3 ani”, explică Mihalca. El a susţinut că isteria din fiecare an cauzată de căpuşe nu este efectul unei “invazii” a acestor insecte, ci este cauzată de conştientizarea pericolului şi de mediatizarea acestuia.
 
Citeşte şi 
 
 
 
 
 

 

citeste totul despre: