Gazul radioactiv din locuinţa ta despre care niciun medic nu-ţi spune: cum poţi să te îmbolnăveşti de cancer la plămâni fără să fumezi

Gazul radioactiv din locuinţa ta despre care niciun medic nu-ţi spune: cum poţi să te îmbolnăveşti de cancer la plămâni fără să fumezi

Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară, susţine că instituţia din Cluj pe care o conduce este singura din ţară care mai măsoară concentraţia de radon . FOTO: Remus Florescu

Cu toate că este prezent în toate casele românilor, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că este a doua cauză, după fumat, a cancerului pulmonar, doar câţiva cercetători clujeni atrag atenţia asupra pericolului radonului. În România, mor anual între 1.500 şi 1.800 de persoane de cancer pulmonar cauzat de radon.

Ştiri pe aceeaşi temă

În Codul european de luptă împotriva cancerului, pe lângă recomandări privind stilul de viaţă, alimentaţia, sportul, renunţarea de fumat etc, se găseşte şi o menţiune privind radonul. Dintre cele 12 puncte ale Codului, la numărul 9 se arată: „Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural în locuinţa dumneavoastră. Luaţi măsuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon”. „Aceasta includere se bazează pe studii la fel de vechi ca cele legate de fumat. La începutul anilor 50 a fost pusă clar în evidenţă apariţia cancerului pulmonar la minerii care erau expusi la concentraţii mari de radon în mine şi acest fapt a dus la decizia de a introduce sisteme de aerisire, decizie aplicată în prezent în toată lumea şi făcând parte din protecţia obligatorie a lucrătorilor din medii subterane”, susţine Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, singura instituţie unde se cercetează nivelul de radon în România.
 
„Aflaţi dacă sunteţi expuşi iradierilor cu niveluri ridicate de radon natural în locuinţa dumneavoastră. Luaţi măsuri pentru a reduce nivelurile ridicate de radon”
 
Codul european de luptă împotriva cancerului
 

Ce este radonul

 
„Radonul este un gaz radioactiv care provine din radiu care e generat de uraniu. Uraniul se transformă în radiu, iar acesta în radon. Uraniul se găseşte peste tot, există şi în unghia noastră o mică cantitate de uraniu, dar acolo unde e acumulat în cantităţi mari avem zăcăminte de uraniu. Uraniu există în sol pentru că solul e format din roci care conţin uraniu. Solul conţine uraniu, radiu şi degajă radon. În 4 zile radonul dispare, dar este produs tot timpul în sol, acesta fiind principala sursă de radon din locuinţe”, spune profesorul Cosma. Cercetărorul susţine că studiile privind concentraţia radonului s-au făcut pe case şi pe parterul blocurilor, pentru că aici ajunge radonul provenit din sol. La etajele superioare, radonul nu ajunge în concentraţii mari. Radonul există şi în materialele de construcţii, însă concentraţia nu este semnificativă.
 Procentul celulelor cu suprafaţă de 10 x 10 km care depăşesc pragurile de referinţă (100, respectiv 300 Bq/m3), în funcţie de ţară, Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul Comisiei Europeană (CE) (Tollefsen et al., 2014).

 

 

1% din europeni vor face cancer din cauza radonului

 
Un studiu publicat în 2006 (Residential radon and lung cancer, Darby S, Hill D, Deo H, Auvinen...) arată că 1% din totalul populaţiei Europei va dezvolta pe timpul vietii un cancer pulmonar din cauza expunerii la radonul din locuinţe. „Dacă comparăm cu fumatul (5%) acest procent este mic ,dar nu neglijabil”, spune profesorul Cosma. Studiu a fost realizat în Austria, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Spania, Suedia şi Marea Britanie. Analiza a fost făcută pe 7148 persoane cu cancer la plămâni şi 14.208 de persoane fără cancer la plămâni.
 

„Principala cauză a cancerului pulmonar la nefumători”

 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii atragea atenţia în 2009 (HANDBOOK ON INDOOR RADON- A PUBLIC HEALTH PERSPECTIVE) că „radonul este a doua cauză a cancerului pulmonar după fumat. Radonul este mult mai probabil să provoace cancer pulmonar la persoanele care fumeaza sau care au fumat în trecut, decât la nefumători. Cu toate acestea, radonul este cauza principală a cancerului pulmonar la nefumători”. Raportul OMS analizează rezultatele studiilor realizate în Europa (2006), America de Nord (2005) şi China (2004). „Există dovezi incontestabile că radonul acţionează ca o cauza a cancerului pulmonar în populaţia generală, la concentraţiile găsite în casele obişnuite”, arată OMS. În majoritatea statelor unde această problemă a fost conştientizată se recomandă ca de la concentraţia de 200 Bq/m3 (200 de unităţi de Radon pe metru cub de aer-nr) ar trebuie luate măsuri. 
 
„Există dovezi incontestabile că radonul acţionează ca o cauza a cancerului pulmonar în populaţia generală, la concentraţiile găsite în casele obişnuite”,
 
Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Pliant de conştientizare cu privire la pericolele radonului. FOTO: Asociaţia Europeană a Radonului

Când trebuie să ne facem griji

 
OMS consideră concentraţia de 300 unităţi de radon pe metru cub de aer drept cea la care trebuie acţionat. Cu toate acestea, raporul OMS a ajuns la o concluzie îngrijorătoare: „Nu există o limită de concentraţie a radonului sub care expunerea nu prezintă niciun risc. Chiar şi concentraţii scăzute de radon se pot duce la o creştere uşoară a riscului de cancer pulmonar”. Studiile au demonstrat că există o corelaţie între creşterea nivelului de radon şi incidenţa cancerului la plămâni. Concentraţia de la care încep problemele este de 100 de unităţi de Radon/m3 de aer. „OMS precizează că riscul incidenţei cancerului de plămâni cauzat de radonul rezidenţial creşte cu 10% la 100 de unităţi de radon pe metru cub de aer”, explică cercetătoarea Alexandra Cucoş de la Centrul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Cu alte cuvinte, dacă la 100 de unităţi de radon pe metru cub de aer riscurile cresc cu 10%, la 200 de unităţi vorbim de 20%, respectiv la 300 – 30% şi aşa mai departe. Unii cercetători sunt chiar mai pesimişti. „Studiul Darby, o referinţă în domeniul radioprotecţiei, ale carui rezultate practice au fundamentat Directiva 59/2013 EURATOM, precizează o creştere liniară cu 16 %”, detaliază cercetătoarea.
 
„Impactul expunerii la radonul de interior asupra sănătăţii publice a fost estimat în România la 1.500-1.800 de decese anual prin cancer pulmonar cauzat de radon, reprezentând un procent de 7-25% din totalul deceselor prin cancer pulmonar în funcţie de regiune”, spune Constantin Cosma, directorul Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară

 

Mica echipă de cercetători clujeni care studiază preicolele radonului: profesor dr. Constantin Cosma, CSII dr. Ing. Alexandra Cucoş, CS Bety Burghele. FOTO: Remus Florescu


Situaţia din România: 1.800 de decese anual

 
Centrul Comun de Cercetare (JRC) din cadrul Comisiei Europeană (CE) a dat publicităţii în 2014 un studiu în care sunt precizate valorile pragurilor de referinţă - 100 de unităţi de radon /metru cub de aer (concentraţia de la care încep problemele) şi 300 de unităţi de radon/metru cub de aer (concentraţia de la care OMS consideră că trebuie luate măsuri). În România, pe 6 % din suprafaţa ţării (împărţită în celule de 10 x10 kilometri), concentraţia depăşeşte pragul de 300 de unităţi. Restul suprafeţei se încadrează între 100 şi 300 de unităţi de radon pe metru cub de aer. Cifrele folosite de Centrul Comun de Cercetare se bazează pe rezultatele Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, care a elaborat o hartă de radon în 16 judeţe din Transilvania ale cărei rezultate finale vor fi publice la sfârşitul anului. 
 
Din studiile preliminare ale Centrului, publicate pe paginile web www.radon.com.ro şi www.irart.ro rezulta că: „Impactul expunerii la radonul de interior asupra sănătăţii publice a fost estimat în România la 1.500-1.800 de decese anual prin cancer pulmonar cauzat de radon, reprezentând un procent de 7-25% din totalul deceselor prin cancer pulmonar în funcţie de regiune. Acest număr poate fi substanţial redus prin aplicarea unor măsuri de remediere care nu sunt costisitoare” precizează profesorul Cosma.
 

 Instalarea sistemului de remediere a radonului rezidenţial bazat pe depresurizarea sub podea case din zona minei uranifere Băiţa, în cadrul proiectului POSCCE 586-12487 IRART. FOTO: IRART. Soluţia costă 2000 de euro

Cum „scăpăm” de radon?

 
În primul rând sunt expuse la concentraţii mari de radon persoanele care locuiesc la case sau la parterul blocurilor. Primul lucru care trebuie făcut este determinarea concentraţiei de radon din locuinţă. Acest lucru se poate face prin intermediul Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. De asemenea, există în comerţ diferite aparate care măsoară concetraţia de radon din aer. În condiţiile în care concentraţia de radon este mare (OMS consideră concentraţia de 300 unităţi pe metru cub de aer concentraţia la care trebuie acţionat) sunt mai multe măsuri care pot fi luate. Centrul din cadrul UBB a experimentat mai multe metode de diminuare a concentraţiei de radon la 20 de case din zona minei uranifere Băiţa în cadrul unui program de cercetare cu finanţare din fonduri structurale (www.irart.ro). „Cea mai eficientă metodă este instalarea sub podeaua casei a unui sistem de conducte de drenare. Sistemul e complicat pentru că trebuie să strici podeaua. Pe unele aparate de aer condiţionat scrie că elimină radonul, dar am verificat la producători şi nu au filtru de radon. Centrul a aplicat pentru un proiect european de realizare a unui sistem de ventilaţie inovativ, eficient energetic şi la un preţ rezonabil care să elimine radonul şi celelalte gaze vicioase din locuinţe”, a suţinut profesorul Cosma.
 

Cum să afli nivelul de radon din locuinţa ta. Cât costă


„Echipa proiectului, care se ocupă de implementarea programului, roagă populaţia interesată să ne contacteze la datele de contact de pe paginile web: http://radon.com.ro/?page_id=5  si www.irart.ro . Putem transmite individual detectori pentru monitorizarea nivelului de radon în locuinţă, precum şi detalii despre protocolul de măsurare, prelevarea detectorilor, ambalarea corectă într-un plic cu filtru anti-radon, şi transportul în siguranţă (stocarea într-un alt spaţiu poate afecta acurateţea mǎsurǎtorilor) către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nuclearǎ pentru procesare şi analizǎ”, susţin reprezentanţii Centrului de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Întrucât cercetărorii derulează un proiect privind realizarea hartei de radon în Centrul, Vestul şi Nord-Vestul României, măsurarea concentraţiei de radon în locuinţă se poate face gratuit.
„Putem acorda gratuit un numar limitat de detectori  (50 de detectori, deci 50 de cetăţeni şi case beneficiari), deoarece suntem în etapa finala a proiectului şi resursele logistice au fost deja epuizate”, susţine cercetătoarea Alexandra Cucoş. În condiţiile în care cererile vor depăşi posibilităţile proiectului, cercetătorii clujeni precizează: „Suplimentar, dar şi pentru cei care nu locuiesc în zonele de Centru şi Nord-Vest ale României, putem oferi servicii privind testarea standard de 90 de zile a nivelului de radon din aerul din interiorul locuinţei/ clădirii la un cost de 100 de lei.Pentru alte masuratori suplimentare în sol şi apă rugăm cetăţenii interesati să ne contacteze pentru stabilirea unoor costuri”. 
 

Harta de radon a României, până în 2018

 
Cercetătorii susţin că „este în desfăşurare în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, până la sfarsitul anului 2016, un proiect de cercetare privind Harta de Radon în Centrul, Vestul şi Nord-Vestul României. Programul se bazează pe măsurarea acestui gaz, RADON, în locuinţe, prin amplasarea unor detectori ce integrează cantitatea de radon pe o perioada de 3 - 4 luni, respectiv, prin măsurători complementare la faţa locului a conţinutului de radon din sol şi din apa potabilă. Unul din rezultatele proiectului va consta într-o hartă tridimensională de radon (rezidenţial, sol şi apă) care va fi transmisă autorităţilor locale şi va fi utilă atât pentru populaţie, cât şi pentru industria de construcţii în vederea aplicării, din timp, a unor măsuri eficiente şi ieftine în cazul construcţiilor noi pentru reducerea riscului de cancer pulmonar”. Cât despre celelalte zone alte ţării, UE obligă România să realizeze astfel de hărţi până în 2018.
„In prezent suntem in contact cu autoritatea nucleara din Romania responsabila cu radioprotectia (CNCAN) pentru a extinde pentru tot teritoriul tarii cartarea radonului, astfel ca pana pe la mijlocul anului 2018, Romania sa posede harta completa de radon, asa cum cere Directiva Euratom 59/2013. Conform acestei Directive, pana in 2018 fiecare tara membra UE are obligatia de a prezenta o situatie concreta privind masurile luate legat de cresterea protectiei populatiei impotriva expunerii la radiatia naturala si artificiala. In ce priveste expunerea la radon, Directiva sus-mentionata prevede instituirea unui PLAN NATIONAL DE RADON pentru evaluarea si micsorarea riscului cauzat de expunerea la radon in locuinte si cladiri publice”, a conchis profesorul Cosma.
 

Ce spun medicii

 
Într-un interviu despre principalele cauze ale apariţiei cancerului,  Dan Eniu, medic primar în chirurgie oncologică în cadrul Institutului de Oncologie din Cluj a susţinut: Radonul este o substanţa radioactivă. Se găseşte in sol. Sunt zone cu concentraţii mari. Se detectează de către autorităţile competente în radioprotecţie. Din câte stiu eu, în România nu sunt zone suspecte, dar in multe părţi din lume exista, iar oamenii nu ar trebui sa locuiască acolo. Nu e un subiect important pentru România”, a susţinut  medicul. 
 
 
Citeşte şi
 

Şase lucruri care te pot scăpa de cancer, dezvăluite de un medic oncolog din Cluj. Cât de periculoase sunt carnea şi alcoolul

 
citeste totul despre: