FOTO Clujenii au mutat iarba verde şi legumele pe acoperiş şi le-au zis „Grădina-Fluture“
0
Prima clădire din ţară care are o grădină pe acoperiş este Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, un spaţiu neconvenţional de artă despre care se vorbeşte şi în Wild Carpathia 3.
După ce, în primăvară, un grup de clujeni au adus grădina de zarzavat în staţia de tramvai, acum, o mână de oameni s-au gândit să pună în practică o idee neobişnuită la noi în ţară, dar la ordinea zilei în străinătate: o grădină pe acoperiş.
Activiştii de mediu de la Asociaţiei clujene „Efectul Fluture“ au transformat acoperişul unui corp al Fabricii de Pensule într-o oază verde. I-au zis „Grădina Fluture“ şi la primăvară au de gând să cultive acolo roşii, castraveţi, varză şi plante aromatice.
Vorbim de 220 de metri pătraţi de beton acoperit cu un strat hidro-izolator, apoi cu pământ şi iarbă. Pe margini s-au făcut din lemn jardiniere în care vor fi plantate legume, fructe şi flori.
Preşedintele Asociaţiei Efectul Fluture, Roxana Pencea, spune că în centru s-a amenajat o zonă doar cu iarbă ca să nu se pună foarte mare presiune pe structura de rezistenţă a clădirii. „Acolo vor putea fi organizate diverse evenimente precum proiecţii de film şi sesiuni de instruire“, explică Roxana Pencea.
Ecologiştii clujeni spun că s-au inspirat din modele văzute în alte ţări şi că prin gestul lor vor să promoveze grădinăritul urban. Tot ei sunt de părere că existenţa grădinilor comunitare duce la o mai mare implicare în viaţa comunităţii şi favorizează dezvoltarea spiritului civic.
Amenajarea acestei grădini comunitare este un proiect al Asociaţiei Efectul Fluture realizat în parteneriat cu Centrul Formatest şi Clubul Ecologic Transilvania şi finanţat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
„Grădina-Fluture“ va fi deschisă oficial mâine, de la ora 18.00.
Natură şi cultură
În septembrie 2012, pe acoperişul unde acum este grădina se juca o scenă din spectacolul „Cinci tineri şomeri se aruncă de pe fabrică". Actorii din piesă, printre care era şi un fost şomer de la Nokia, spuneau povestea privatizării unei fabrici româneşti în timp pedalau pe biciclete - acţiune ce în piesă produce energie şi pune fabrica în mişcare.
„Fabrica noastră românească", cum scria pe firma din prim planul spectacolului, avea un obiect al muncii o sarcină extrem de importantă în secolul 21 când informaţia înseamnă mai mult decât cunoaştere: fabrica şterge informaţii.
Celebră peste hotare
Fabrica de Pensule din Cluj, un spaţiu neconvenţional de cultură, este un exemplu de succes pentru transformarea unui spaţiu industrial într-un cluster de artă, se arată în cartea “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” (lansată în septembrie în Anglia şi SUA) şi într-un articol apărut în New York Times.
Iar despre aceeaşi Fabrică de Pensule se vorbeşte câteva secunde şi în partea a treia a documentarului Wild Carpathia subliniind, încă o dată, valoarea artistilor clujeni:
„Clujul a devenit căminul unui val de pictori şi artişti ale căror ateliere din vechea fabrica de pensule nu trădează faptul că fac vâlvă pe scena internaţională a artei“.
Mai puteţi citi:
FOTO Clujenii au mutat grădina de zarzavaturi în staţia de tramvai, după model londonez
Artişti români care fac istorie la New York: Mircea Cantor, Adrian Ghenie şi Ciprian Mureşan
Clujul, într-un top al oraşelor de artă prezentat de New York Times








