EXCLUSIV O româncă a dat lecţii profesorilor de la Cambridge. „Avantajul lor: când au o idee, nu le închide nimeni uşa-n nas. La noi se pun atâtea piedici“
0
Dragostea pentru muzică şi felul aparte de a preda au dus-o pe Anamaria Eli, de 34 de ani, din Cluj-Napoca, în faţa profesorilor de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, cărora le-a împărtăşit din experienţa sa.
„Vrei ceva de la viaţă? Păi, munceşte pentru asta!“, spune Anamaria Eli (34 de ani), profesoară de muzică la o şcoală internaţională din Cluj, care a trăit experienţa vieţii ei la Universitatea Cambridge. Acel loc la care mulţi visează şi puţini ajung. Directorul Facultăţii de Educaţie din cadrul prestigioasei instituţii britanice a văzut-o pe dăscăliţă ţinând lecţii deschise despre cum poate fi predată altfel muzica, la o conferinţă internaţională, în Cluj. Tehnica ei de a preda, de exemplu, jazz unor elevi de clasa a VI-a l-a cucerit şi a chemat-o la Cambridge într-un schimb de experienţă. Clujeanca a repetat lecţiile, dar de data asta în prezenţa profesorilor de muzică de la Cambridge, în şcolile cu care universitatea are legături strânse.
„Phil Kirkman (n.r. – directorul Facultăţii de Educaţie de la Universitatea Cambridge) i-a zis unui prorector al Academiei de Muzică din Cluj: «Este atât de talentată încât merită să fie la Cambridge. Locul ei e la Cambridge!»“, povesteşte Anamaria Eli entuziasmată şi acum, la câteva săptămâni după experienţa care i-a dat şi mai multă încredere în propriile forţe.
Iar viaţa şi dorinţa de a schimba lucrurile au purtat-o prin toată ţara: de la Aleşd la Deva, de la Constanţa la Iaşi, apoi iar la Constanţa, Orăştie, apoi la Cluj. Tânăra profesoară de muzică şi-a perfecţionat engleza şi a început să predea muzică clasică după piese de pe site-ul Youtube. Drumul ei nu s-a oprit aici: de la Cluj a ajuns la Cambridge şi cine ştie pe unde o vor mai purta paşii pe viitor.
Acasă, la Transylvania College din Cluj, predând muzică FOTO: arhiva personală a profesoarei Anamaria Eli
Combină educaţia cu terapia prin muzică
Aventura vieţii Anamariei Eli a început cu „Wind of Change“, piesa celor de la Scorpions. Sora ei i-a luat un bilet la concertul Scorpions din Cluj, de acum trei ani. A venit de la Orăştie, de unde locuia, pentru concert şi s-a îndrăgostit de oamenii din Cluj. „Ploua infernal, urcam Feleacul, mă duceam acasă la Orăştie, la părinţii mei, şi am zis că trebuie să mă mut aici“, povesteşte Miss Eli, cum îi zic elevii. Câteva săptămâni mai târziu se stabilea în inima Ardealului. Avea un job la Transylvania College, despre care se spune că este o şcoală ca afară, unde poate să-şi pună în aplicare ideile fără să întâlnească vreo piedică.
„Sunt o norocoasă. Când am intrat în şcoala asta am zis: «Wow, oamenii ăştia chiar ştiu ce înseamnă să faci muzică!»“, mărturiseşte, cu o voce caldă, Anamaria Eli, care ar povesti la nesfârşit despre minunea numită muzică, pasiune pe care a cultivat-o încontinuu în cei 15 ani petrecuţi în sistemul educaţional românesc de stat şi privat.
În 2012, Transylvania College încheia un parteneriat cu Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj. Prorectorul Academiei, pe partea de cercetare ştiinţifică, Nelida Nedelcuţ, i-a propus Anamariei Eli să ţină nişte ore deschise la o conferinţă internaţională cu specialişti de muzică de pe tot Globul.
„Iar eu, cum nu am învăţat niciodată să zic «nu», am zis «da». Apoi m-am gândit: cum să ţin eu lecţii în faţa acestor oameni? Am «mâncat» cărţile lor în facultate. Ei sunt nişte modele pentru mine, sunt titani în muzică. Datorită profesorilor de la Cluj, pe care nu i-am văzut şi de care îmi era frică, am ajuns unde sunt acum. Şi ei mă cheamă să le predau noi metode de predare a muzicii?!“, povesteşte Miss Eli.
Nu-i venea să creadă. Şi surprizele abia începeau. A vorbit două ore despre cum predă ea muzică altfel şi după aceea au tras concluziile la o cafea. „Şi ei, oamenii aceştia pe care îi admir enorm, m-au întrebat: «Tu unde ai învăţat să cânţi aşa? Ai făcut ceva cursuri speciale?». Atunci am avut curajul să le spun că din cauza lor mi-a fost teamă să dau la facultate la Cluj şi că de-asta aproape că uram Clujul. Mi-au zis: «Tu eşti incredibilă!»“.
Şi anul următor povestea s-a repetat. La fel şi-n 2014, în primăvară. Numai că la ultima ediţie a conferinţei internaţionale a participat şi Phil Kirkman, directorul Facultăţii de Educaţie de la Cambridge. El a fost impresionat de modul în care Eli le-a predat jazz elevilor de clasa a VI-a. A îmbinat terapia prin muzică cu educaţia muzicală. Terapia prin muzică ajută la creşterea încrederii în propriile forţe şi are un mare succes la copii, explică Eli, deşi se aplică în mod special pentru persoanele cu dizabilităţi şi pentru cele cu boala Alzheimer. Prin urmare, Phil Kirkman a invitat-o la Cambridge (fotografii în dreapta, credit foto: arhia profesoarei).
Lecţii cu piesele lui Lady Gaga
Cursurile predate de Anamaria Eli sunt adaptate nevoilor elevilor de gimnaziu. Aceştia trebuie să recunoască, la sfârşitul gimnaziului, notele muzicale, să ştie ritmică, să ştie să asculte o muzică bună, dar să ştie şi cum e compusă muzica, crede clujeanca. Ea spune că a empatizat mult cu elevii englezi şi a observat că lor le plac mult samba şi muzica indiană. A mai sesizat că se merge foarte mult pe istoria muzicii, muzica clasică şi pe muzica tradiţională a celorlalte popoare din Asia şi din Africa.
„Am văzut că elevii de clasa a VII-a răspundeau foarte bine la samba şi atunci mi-am atins toate obiectivele prin samba: au învăţat notele, ritmul etc. Apoi am făcut paralelă şi cu muzica simfonică castfel încât să-i fac pe copii să vină la operă. În niciun caz nu cum am învăţat noi, adică prin audiţii. Nu, nu, nu! Există London Symphony Orchestra, care a rescris toate piesele de rock şi pop şi le-a făcut simfonice. Aşa învaţă copiii instrumentele muzicale. Şi eu aplic asta, la mine, la oră. Tot cu acest exemplu le arăţi cum e construit un gen muzical. Spre exemplu, «Fuga» de Bach, un gen muzical care datează din epoca barocului. Cum să le-o explic? E complexă, e destul de dificlă, doar dacă eşti la liceu vocaţional înveţi asta. Atunci am găsit pe Youtube piesa «Paparazzi» a lui Lady Gaga. Cine i-a scris acea compoziţie ştie că e gen muzical baroc. Elevii mei au rămas: «what?»/«ce?». Aşa predau şi la mine, la şcoală“, explică Eli.
Cum se predă la Cambridge
Anamaria Eli a ajuns la Cambridge pe 2 noiembrie anul trecut, noaptea. A doua zi, luni dimineaţă, după ce s-a făcut planificarea pe ore a şederii în Anglia, Anamaria Eli şi Nelida Nedelcuţ au asistat la un curs de training pentru viitorii profesori de muzică, adică un fel de modul psiho-pedagogic în România. Acel curs durează aproximativ doi ani şi îi pregăteşte pe studenţi pentru a fi buni dascăli.
După prima zi, a mers la biblioteca universităţii, care este imensă şi cu toate resursele de care ai nevoie. „La Cambridge nu intră oricine. În orice facultate ţi se dă un cod de intrare, inclusiv pentru folosirea reţelei de internet. Ai o foaie, cu numărul, cu codul tău“, detaliază tânăra profesoară.
În cele cinci zile, care începeau la ora 7, a vizitat şapte şcoli, unde a ţinut lecţii atât prntru elevi, cât şi pentru profesori. Un program infernal, cum l-a descris clujeanca. „Am luat toate formele de transport posibile. Eram noi două cu GPS-ul, pentru că ei nu aveau timp să stea după noi. Unele şcoli erau şi la o distanţă de o oră între ele“, povesteşte ea.
Loc de muncă asigurat după facultate
Eli mărturiseşte că instituţia britanică pune un mare accent pe practică, dar şi pe continuitate în relaţia universitate-piaţa muncii. Studenţii de la Cambridge merg la cursuri, dau examene şi fac practică la şcoli (arondate, ca şi la noi), doar că nu au grija jobului după ce termină studiile, deoarece Facultatea de Educaţie care îi pregăteşte are legături strânse cu mai multe şcoli şi îi direcţionează ţintit.
I s-a mai părut fascinant că studenţilor nu le era teamă să pună întrebări – „aşa cum ne era nouă la şcoală“, spune profesoara – şi că, pe lângă pregătirea pedagogică, sunt şi foarte buni instrumentişti.
„Noi ne lovim foarte mult de hârţoage şi de faptul că, dacă în planul de lecţie scrie că eu te învăţ pe tine metoda asta, eu trebuie să mă ţin de planul ăla de lecţie, pentru că mi-e frică să am iniţiativă deoarece aşa am fost crescută în sistem. Ne este teamă să trecem peste bariere. Ei (n.r. – britanicii) mizează foarte mult pe practică. Ştiu că au «n» metode. Nimeni nu îi îngrădeşte să le folosească cum vor“, adaugă Anamaria Eli.
Ajutor de la stat pentru şcolile private în Anglia
Se ştie că şcolile cele mai bune din Anglia sunt cele private, care costă foarte mult. Dar pe cei care sunt foarte buni şi care nu îşi permit să studieze în şcoli private, statul britanic îi ajută. „Faci un contract cu statul, care în momentul în care iei primul salariu îţi trage lunar, pentru o anumită perioadă de timp, 100 de lire. Deci tu plăteşti rată la stat că el te-a trimis la facultate. E foarte bine. Mi-ar fi plăcut să fiu studentă acolo. Mi-ar fi plăcut ca statul englez să-mi zică că sunt bună şi că mă susţine să-mi fac studiile la Cambridge“, mărturiseşte visătoare profesoara.
Educaţia din România, la 50 de ani distanţă de Cambridge
Directorul Facultăţii de Educaţie din cadrul Universităţii Cambridge îi povestea Anamariei Eli că universitatea britanică a trecut prin ce trecem noi astăzi în sistemul de învăţământ în urmă cu 50 de ani. Cum au depăşit momentul? Prin paşi foarte mici, au schimbat curriculum (ce trebuie să ştie elevii la o disciplină şcolară) la o materie, au văzut că merge. Apoi au luat altă materie.
„Avantajul lor a fost că, atunci când au o idee, nu le închide nimeni uşa în nas. La noi se pun atât de multe piedici, încât ajungi să cedezi, să nu mai faci nimic. Ei, la Cambridge au reuşit, încet-încet, să schimbe sistemul educaţiei muzicale, apoi în domeniul matematicii, au văzut că merge bine, apoi au încercat pe altă materie şi tot aşa. Nu au început pe zece mii de părţi, nu au făcut un amalgam. Au avut şi avantajul de a li se fi deschis uşile“, remarcă Anamaria Eli.
Sistemul lor nu are cum să se implementeze 100% la noi, e convinsă clujeanca. „Cu ce suntem noi deasupra lor? Chiar am discutat acest lucru la Cambridge. Educaţia de excelenţă! Avem foarte multe vârfuri pe toate palierele educaţionale: IT-işti, muzicieni de seamă, care sunt la ei. Nu au rămas la noi din acelaşi principiu, că li se închid uşile în nas. Apoi partea financiară…“, completează profesoara.
Evaluează elevii care dau BAC la muzică
Anamaria Eli este al doilea profesor moderator atestat Cambridge din România (foto dreapta - din sala de clasă de la Transylvania College, Cluj), adică poate evalua elevii care îşi dau BAC-ul la muzică, după standardele prestigioasei instituţii. Dorinţa ei cea mai mare, după ce s-a întors din Anglia, este să le ofere şansa la educaţie muzicală tuturor copiilor.
„La mase mă refer. Dacă elevii vor conştientiza cât de mult a muncit cel de pe scenă, atunci nu o să ne lovim de faptul că unii mănâncă seminţe la concerte simfonice pentru că nu ştiu că omul ăla de pe scenă studiază nu ştiu câte ore pentru trei minute în faţa publicului. Îţi dai seama, ai trei minute pe scenă şi dacă în alea trei clachezi... Ca să-i faci să înţeleagă, cânţi cu ei în faţa clasei, pe scenă, nu-i laşi singuri, atunci vor conştientiza. Şi altfel se vor raporta. E valabil în toate domeniile. O să încerc toată viaţa mea şi ştiu că nu voi schimba toată România. Însă voi continua să încerc“, spune cu tărie clujeanca.
Mai puteţi citi:
EXCLUSIV România şi cele 365 motive ca să îţi iubeşti ţara
Turism la firul ierbii. Asta are de gând să facă Călin Precup, un clujean, sociolog de profesie şi fotograf în timpul liber. Ideea sa se numeşte „Proiect 365 România“ şi timp de 365 de zile, împărţite „frăţeşte“, cum zice el, în doi ani, va vizita cu trenul, autobuzul sau pe jos 365 de destinaţii din ţară care sunt prea puţin ştiute. După ce le va afla poveştile le va pune într-un album, pe care vrea să-l ducă în şcoli.
EXCLUSIV Vampirii din Transilvania, ucişi de propriul mit
Florian Kührer-Wielach (31 de ani), un austriac îndrăgostit de Cluj, a publicat o carte despre geneza vampirilor, plecând de la poveştile Europei secolului al XVIII-lea şi ajungând la vampirul-vedetă de cinema din vremurile noastre, celebrul Dracula. Concluzia fost că nu vampirii au creat mitul, ci mitul a creat vampirii.
EXCLUSIV Africa nu e ca la televizor. Cum au ajuns clujenii misionari să-i uimească pe ugandezi
O mână de clujeni inimoşi merg într-un sat uitat de lume din Uganda ca să construiască o clinică şi o şcoală. Prin educaţia pe care vor să le-o ofere copiilor Africii reamintesc că lucrurile mari încep întotdeauna de la gesturile mici.
Rada Mihalcea, profesor asociat la Universitatea Michigan, din SUA, a fost inclusă în top 100 cercetători în domeniul inteligenţei artificiale din Statele Unite, distincţie primită din partea preşedintelui american Barack Obama. Recent, a devenit şi cetăţean de onoare al oraşului Cluj-Napoca.
Un ţăran din judeţul Alba are o poveste asemănătoare cu cea din romanul lui Liviu Rebreanu, „Pădurea spânzuraţilor“: a luptat pentru Imperiul Habsburgic în Primul Război Mondial şi a dezertat, dar nu a fost prins, ca în carte. A fost decorat de Carol al II-lea şi a plecat peste Ocean în speranţa unui trai mai bun. După 100 de ani, istoria sa a fost descoperită de un strănepot, cu prilejul organizării unei expoziţii.
Se încarcă comentariile...
