De ce nu explodează „mămăliga românească”. Legătura nefastă dintre profilul psihologic feminin al românilor şi capul plecat în faţa „tătucilor” istoriei
0
Sintagma „mămăliga românească nu explodează” apare periodic în discursul public, mai ales atunci când alte popoare ne dau un exemplu de activism social. Ce legătură există între temperatura medie din ţara noastră, gradul de „feminitate” din profilul psihologic al românilor şi gradul de activism social şi politic al poporului nostru? La această întrebare au răspuns specialişti în psihologie, sociologie şi istorie consultaţi de „Adevărul”.
Referendumul din Grecia, la care majoritatea locuitorilor s-au pronunţat pentru respingerea condiţiilor cerute de creditori – majorarea TVA la 23 % de la 13%, creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani, eliminarea pensiei de solidaritate acordată celor mai săraci pensionari - aduce în atenţie diferenţa foarte mare dintre greci şi români în ceea ce priveşte tolerarea unor măsuri care aduc atingere bunăstării personae. Măsuri precum majorarea TVA sau creşterea vârstei de pensionare nu au atras mişcări de stradă în România, iar despre un referendum nici nu a putut fi vorba. De ce? Există o expresie populară pe care tindem să o folosim pentru a explica aceste diferenţe: „mămăliga românească nu explodează”. „Adevărul” a consultat mai mulţi specialişti pentru a vedea dacă sintamga stă în picioare.
„Mămăliga românească nu explodează”
„Expresia aceasta <<mămăliga românească nu explodează>> este un clişeu pe care nu-l merităm, neavând nicio legătură cu lipsa de curaj a românilor de a se opune abuzurilor la care sunt supuşi. Studiile psihologice arată că activismul social şi politic al unui popor, mergând chiar până la violenţă, depinde de doi factori: temperatura medie din ţara respectivă şi profilul psihologic, masculin sau feminin, al populaţiei”, susţine psihologul clujean Daniel David, care realizează un studiu despre psihologia poporului român.
Ţările care au o temperatură medie rece (adică temperatura medie anuală în capitală este de circa 17 grade Celsius) sau foarte caldă (adică media anuală în capitală este de circa 30 de grade Celsius) au un nivel scăzut de activism, de violenţă politică şi socială, conform lucrării citate de Daniel David – „Temperatură, masculinitate şi violenţă” scrisă de cercetătorul Van de Vliert şi colaboratorii. Acelaşi studiu a arătat că ţările cu temperatură „călduţă” – unde se înregistrează o medie anuală de circa 24 de grade Celsius au cel mai ridicat nivel de activism şi de violenţă socială şi politică.
„Americanii îşi asumă valori ale profilului masculin precum competiţia sau visul american care presupune că oricine poate ajunge sus prin muncă. Nordicii îşi asumă profilul feminin care prevede o bunăstare generală minimă pentru toţi. Problema este că noi, românii, nu avem definit un profil psiho-cultural ideal”
Daniel David, psiholog
Tabel din lucrarea „Temperatură, masculinitate şi violenţă” scrisă de cercetătorul Van de Vliert . Pe a treia coloana - temperatura medie anuala, iar pe ultima coloană- nivelul de masculinitate.
Americanii – masculinitate, nordicii - feminitate
Pe lângă temperatură, foarte important în determinarea gradului de activism social şi politic al unei ţări este gradul de masculinitate sau de feminitate care domină profilul psiho-cultural. „Ţările cu un profil legat de masculinitate favorizează asertivitatea, exprimarea directă, nu aş spune agresivitate, ci înclinaţia spre acţiuni ferme. În schimb, profilul orientat spre feminitate favorizează consensul, discuţiile, se încearcă armonizarea, atenuarea conflictelor”, explică David. El susţine că cele două elemente folosite - masculinitate şi feminitate - trebuie citite ca termeni de specialitate, neavând de a face cu sensul uzual al cuvintelor. Dacă societatea americană este un exemplu tipic de profil dominat de masculinitate, ţările din nordul Europei au un profil feminin.
„Un profil psiho-cultural al unei ţări nu e bun sau rău, ci devine mai mult sau mai puţin util raportat la un model psiho-cutural ideal pe care fiecare societate şi-l asumă. De exemplu, americanii îşi asumă valori ale profilului masculin precum competiţia sau visul american care presupune că oricine poate ajunge sus prin muncă. Nordicii îşi asumă profilul feminin care prevede o bunăstare generală minimă pentru toţi. Problema este că noi, românii, nu avem definit un profil psiho-cultural ideal. Dacă vrem o societate bazată de competiţie, atunci profilul feminin nu ne ajută”, conchide psihologul.
Tabel din lucrarea „Temperatură, masculinitate şi violenţă” scrisă de cercetătorul Van de Vliert . Pe a treia coloana - temperatura medie anuala, iar pe ultima coloană- nivelul de masculinitate.
„Toate ţările cu acest profil – temperatură rece şi profil psihologic dominat de feminitate- au şi ele <<mămăliga lor>>. Nu este un specific românesc, oricare ţări cu aceste trăsături vor avea un nivel scăzut de activism şi de violenţă socială şi politică”
Daniel David, psiholog
România, feminitate şi temperaturi scăzute
România este considerată o ţară cu temperatură rece, întrucât media anuală în Bucureşti este de 16,7 grade Celsius şi cu un profil psihologic feminin. În condiţiile în care un punctaj între 0 şi 50 reprezintă un profil feminin, iar între 50 şi 100 – un profil masculin, România are 42 de puncte. „Combinând cele două elemente – temperatura care este rece şi dominanta feminină asupra profilului psihologic, rezultă că România are exact acele trăsături care determină un nivel foarte scăzut de activism şi de violenţă socio-politică. Toate ţările cu acest profil au şi ele <<mămăliga lor>>. Nu este un specific românesc, oricare ţări cu aceste trăsături vor avea un nivel scăzut de activism şi de violenţă socială şi politică”, concluzionează David.
Astfel, Grecia are, conform tabelului realizat de Van de Vliert, o temperatură medie de 22,8 grade Celsius (foarte apropiată de temperatura care determină societăţilecele mai active din punct de vedere socio-politic – 24 de grade Celsius) şi un grad de masculinitate de 57. Ambele trăsături favorizează un activism social mai mare decât în România.
Tabel din lucrarea „Temperatură, masculinitate şi violenţă” scrisă de cercetătorul Van de Vliert Pe a treia coloana - temperatura medie anuala, iar pe ultima coloană- nivelul de masculinitate.
Şi alte ţări au mămăliga lor
Ţări similare cu România – în care „mămăliga nu explodează” sunt Turcia (temperatura – 17,92; feminitatea – 45), Finlanda (temperatura 8,25 şi un grad de feminitate de 26), Olanda (temperatură 12.25, grad de feminitate – 14), Spania (temperatura de 19 grade Celsius, grad de feminitate 42). Dacă în ceea ce priveşte temperatura, SUA nu este departe de România - 18,33 grade Celsius, americanii au un grad de masculinintate mai mare - 62. Germania are o temperatură şi mai scăzută – o medie de 13,5 grade Celsius, dar gradul de masculinitate este de 66. Anglia are temperatura de 14,17 grade Celsius şi gradul de masculinitate de 66. Printre cele mai predispuse ţări la activism şi violenţă socială şi politică se numără Italia – temperatură 20,50 de grade Celsius şi un grad de masculinitate de 70, dar şi Venezuela – temperatură 25,92 grade Celsius şi un grad de masculinitate de 73.
„Noi nu avem o cultură cetăţenească funcţională, sunt indivizi supuşi vremilor, cum ziceau cronicarii. Asta ne face să fim mai puţin activi, nu ne apărărm drepturile, suntem obedienţi”
Vasile Dâncu, sociolog
Cetăţeanul nu se naşte, ci este constuit
Sociologul clujean Vasile Dâncu susţine că ceea ce se întâmplă în Grecia nu ţine de activismul civic: „Ce vedem la greci nu e activism civic, ci o capacitate mai mare de protest care ţine de temperament, de istorie. Dacă vrem să facem o comparaţie între România şi Grecia, diferenţele apar din cultura politică. Noi trăim într-o cultură politică parohială, bazată pe <<tătuc>>, pe lipsa de participare politică, pe obedienţă, pe o distanţă foarte mare faţă de putere. Acest tip de mentalitate nu ajută la naşterea unor proteste, unor acţiuni civice organizate”. Cultura protestului şi a participării civice se învaţă, crede sociologul.
„Cetăţeanul nu se naşte în mod natural, ci este construit în societate prin cultura politică, prin şcoală, prin societatea civilă, prin instituţii. Copii din SUA sau din alte locuri, mai ales în culturile anglo-sanxone, sunt învăţaţi să-şi creeze alternative la putere, să se gestioneze singuri, să creeaze istituţii oglindă. Noi nu avem o cultură cetăţenească funcţională, sunt indivizi supuşi vremilor, cum ziceau cronicarii. Asta ne face să fim mai puţin activi, nu ne apărărm drepturile, suntem obedienţi. Ieşim ca grecii în stradă, dar doar în momente foarte grele, emoţional; nu ducem până la capăt un proest. Orice minune ţine 3 zile”, spune Dâncu.
50 de ani de comunism
O altă diferenţă o reprezintă cele 5 decenii de comunism din România. „După 50 de ani de comunism trebuie să dispară câteva generaţii ca să se poată naşte un protest conştient programatic. Eu nu-i admir greci pentru revolta lor al cărei scop este de a trăi pe datorie. Grecii sunt fascinanţi în a crea mituri, eu au inventat filosofia care îl plasează pe om în centrul universului, sunt mai anarhişti decât noi. Popoarele europene, în special cele nordice, sunt formate din oameni care respectă regulile, sunt mai obedienţi, au valori colective şi sunt mai solidari. Eu nu aş vrea să semănăm mai mult cu grecii, cred că putem alege exemple mai bune din Europa”, concluzionează sociologul.
„La populaţii care au stat multă vreme sub dominaţie străină, de exemplu în cazul grecilor şi al bulgarilor care au fost stăpâniţi de turci, nu avem de a face cu mari răscoale, dar avem de a face cu atitutudinea evazionistă de a nu plăti obligaţiile faţă de stat. Acesta e un reflex istoric”
Toader Nicoară, istoric
Românii „mai răbdători”
Toader Nicoară, profesor titular la catedra de Istoria Modernă, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie, din Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, susţine că românii au fost de-a lungul istoriei mai răbdători: “Fără îndoială, românii au fost mai docili şi mai răbdători. Din acest punct de vedere nu ne deosebim mult de greci, care de la căderea Constatinopolelui în 1453, secole lungi au fost ocupaţi de turci şi au suportat. La populaţii care au stat multă vreme sub dominaţie străină, de exemplu în cazul grecilor şi al bulgarilor care au fost stăpâniţi de turci, nu avem de a face cu mari răscoale, dar avem de a face cu atitutudinea evazionistă de a nu plăti obligaţiile faţă de stat”. Profesorul crede că această atitudine se vede chiar şi acum. „Grecii nu sunt dispuşi să-şi plătească datoriile, TVA-ul, nu dau bon. Totul se rezolvă pe lângă. Acesta e un reflex istoric. Noi suntem mai raţionali. Nu ne putem gândi că se poate dacă ai luat bani împrumut să nu-i dai înapoi”.
„La noi, sigur, rezistenţa din munţi a fost admirabilă, eroică, dar au fost câţiva oameni raportat la marea masă a populaţiei care a plecat capul. Polonezii avut armate întregi de oameni care au luptat împotriva comunizării”
Toader Nicoară, istoric
„Marea masă a românilor au plecat capul”
Românii şi-au dovedit letargia socială foarte bine în timpul comunismului. „Au existat popoare care au fost un mai reactive ca noi, de exemplu iugoslavii, ungurii sau polonezii. La noi, sigur, rezistenţa din munţi a fost admirabilă, eroică, dar au fost câţiva oameni raportat la marea masă a populaţiei care a plecat capul. Polonezii avut armate întregi de oameni care au luptat împotriva comunizării.
Comunismul nu a putut fi combătut pe munţi, ci în pieţele marilor oraşe, cu manifestaţii de stradă, cum au făcut ungurii în 1956, cum s-a întâmplat la Praga”, crede istoricul. Nicoară are şi o teorie privind aceste diferenţe: „polonezii şi maghiarii când şi-au construit naţiunile moderne au făcut-o după valori artistocratice, pentru că au avut o aristocraţie foarte orgolioasă şi mândră. Noi am avut o brumă de aristocraţie, războinică în Evul mediu, după care, combinată cu greci şi fanarioţi a devenit puţin mai moleşită. Naţiunea modernă română s-a construit pe valori populare, rurale, ţărăneşti, folclorice chiar. Marile revoluţii se fac de către capetele luminate, iniţial sunt violente, dar sunt plănuiţi şi paşii următori. Un om sărac nu are multe de apărat. Oamenii cu stare au de apărat chiar şi o onoare a unui neam. Aceste lucruri ne deosebesc de unguri şi polonezi şi ne asemănă cu grecii”, concluzionează istoricul.
Tări "masculine" şi "feminine"
Profilul psihologic al unui popor poate fi dominat de masculinitate sau de feminitate. Un punctaj de la 0 la 50 – indică o dominantă feminină, iar unul de la 50 la 100 – masculinitate)
România 42
Grecia 57
SUA 62
Danemarca 16
Franta 43
UK 66
China 66
Rusia 36
Germania 66
Olanda 14
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
