Cum s-a schimbat percepţia românilor despre viol după „cazul celor şapte din Vaslui“. Studiul complex al unei tinere avocate din Cluj
0
O doctorandă din Cluj a analizat într-un studiu cum se schimbă în timp percepţia oamenilor despre gravitatea unei infracţiuni. Concluziile şi explicaţia psihologică din spatele acestora au fost prezentate în faţa unor experţi, profesori şi criminalişti din toată lumea, la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei Europene de Psihologie şi Drept, din iulie, în Franţa. Studiul de caz a fost violul din Vaslui.
6,4% din respondenţii unui studiu online făcut de o tânără avocată din Cluj spuneau în mai 2015 că violul este la fel de grav ca şi omorul. Două luni mai târziu, după mediatizarea de către "Adevărul" a cazului fetei violate de 7 vasluieni, studiul a fost repetat, cu exact aceleaşi întrebări. Răspunsurile au fost radical diferite. 35,5% dintre respondenţi afirmau că violul e la fel de grav ca şi omorul. La întrebarea ”este violul mai grav decât omorul din culpă?”, 6,7% considerau violul la fel de grav ca uciderea din culpă, iar după două luni procentul a ajuns la 25,8%.
Cifrele aparţin unui studiu, făcut în mai şi iunie 2015, de Gabriela Culda, o tânără avocată din Cluj şi doctorandă a Şcolii de Psihologie Cognitivă Aplicată a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
În cadrul lucrării sale de doctorat, tânăra vrea să arate, în termeni ştiinţifici, cum văd românii violul, cum consideră aceştia că ar merita pedepsit, ce cred despre violul de la Vaslui, dar şi ce anume schimbă percepţiile despre infracţiuni. Dacă despre concluziile la chestionarele despre cum percep românii violul şi cum cred că ar fi bine să fie pedepsit, lansate în vara anului trecut, Gabriela ne-a explicat, în detaliu, AICI, despre al treilea studiu, realizat tot anul trecut, a vorbit într-un mediu academic, în faţa unor profesori universitari, experţi şi criminalişti participanţi la Conferinţa Internaţională a Asociaţiei Europene de Psihologie şi Drept, în primele zile ale lunii iulie, în Franţa.
„Acum un an – explică Gabriela Culda - , când culegem date online, rugând cititorii să completeze chestionarele despre viol, nu am putut să prezint complet studiul. Câteva dintre cercetări erau în desfăşurate şi puteau fi influenţate dacă vorbeam despre ele. Cea pe care am prezentat-o la conferinţa de la Toulouse, în iulie, este una dintre acestea. Eram foarte interesată de felul în care estimează gravitatea infracţiunilor – reflectată în pedepsele atribuite - persoanele care nu au o pregătire juridică penală“, povesteşte doctoranda.
Aceasta a cules date despre 10 dintre cele mai cunoscute infracţiuni şi a rugat participanţii să spună ce pedepse ar merita acele nelegiuiri, dar şi să compare, două câte două, infracţiunile. Nu o interesa în special infracţiunea de viol, însă la o lună după ce şi-a început studiul a debutat campania #violulecrima (n. r. campanie a cotidianului „Adevărul“), campanie plecată de la cazul şocant al fetei violate de 7 vasluieni (foto mai jos, credit foro Adevărul).
Vroia – spune ea - să explice o parte din sentimentul de nedreptate pe care condamnaţii şi victimile le au privind pedeapsele stabilite în urma proceselor: „Atunci am realizat oportunitatea de cercetare în a repeta măsurătorile despre percepţia gravităţii infracţiunilor la acelaşi grup care îmi răspunsese înainte“.
La acest studiu au răspuns 167 de studenţi, majoritatea orăşeni din regiunea Transilvaniei. Rezultatele i-au confirmat ipotezele: la completarea aceluiaşi chestionar, la două luni distanţă, participanţii au evaluat ca fiind mai grav violul.
Cifrele din spatele explicaţiei psihologice
La prima completare a chestionarului, 16,2% dintre cei 167 de studenţi apreciau că cel mult 5 ani de închisoare ar fi o pedeapsă suficientă pentru viol, în schimb la a doua completare a chestionarului, după debutul campaniei #violulecrima, aceştia au precizat că violul trebuie pedepsit cu cel puţin 5 ani de închisoare.
„Cele mai semnificative rezultate în analiza comparativă între infracţiuni s-au putut observa la comparaţia între omor şi viol. La prima măsurătoare, doar 6,4% dintre respondenţi au considerat violul la fel de grav precum omorul. În retestare, după mediatizarea cazului de viol de la Vaslui, 35,5% au apreciat violul la fel de grav ca omorul. Aceeaşi modificare s-a observat şi în cazul uciderii din culpă. Dacă iniţial doar 6,7% considerau violul la fel de grav ca uciderea din culpă, după ce a fost prezentat în mass-media cazul de viol de la Vaslui, 25,8% au apreciat violul la fel de grav precum uciderea din culpă“, detaliază Gabriela Culda.
Potrivit doctorandei, în urma mediatizării unui caz foarte grav de viol, oamenii percep această infracţiune ca fiind mai gravă.
„Una dintre explicaţiile poate fi impactul pe care campania #violulestecrima l-a avut asupra populaţiei“, consideră doctoranda.
Gabriela Culda la conferinţa din Toulouse FOTO: arhivă personală
„Participanţii nu s-au putut desprinde de cazul de la Vaslui“
Oamenii au tendinţa să evalueze mai grav un eveniment care produce multă suferinţă şi să aprecieze mai grav un eveniment negativ recent pe care îl ţin minte. În primul caz, precizează doctoranda, ne confruntăm cu o distorsiune a afectivităţii, iar îl al doilea caz – cu o distorsiune a disponibilităţii.
„A mai intervenit un mecanism ce a influenţat percepţia infracţiunii de viol: aprecierea gravităţii. De regulă, aceasta se realizează pe cazul tipic, cel mai frecvent, al infracţiunii. În cazul violului ar putea fi vorba despre un barbat care violează o femeie. Cel mai probabil, asta aveau în minte participanţii la prima măsurătoare. Odată cu prezentarea cazului în media, cazul era mult mai disponibil pentu mintea noastră decât un tipar abstract. Iar când au fost rugaţi pentru a doua oară să evalueze gravitatea infracţiunii de viol, participanţii nu s-au putut desprinde de cazul de la Vaslui“, explică Gabriela.
Aceasta ţine să sublinieze un aspect: „Acest gen de cercetări nu vin să ne spună că este rău sau bine, corect sau greşit. Ne spun doar ca aşa funcţionăm. Şi cred că este deosebit de important să ştim cum funcţionează mintea noastră, respectiv care este rolul emoţiilor în deciziile noastre. Abia atunci începem să înţelegem“.
Percepţia despre ce e grav în societate
Tânăra avocată, licenţiată în Drept şi Psihologie, spune că modul în care fiecare dintre noi vedem şi înţelegem cât de grave sunt unele infracţiuni îl deprindem din societate - fie auzim sau ni se spune despre o anumită infracţiune, fie vedem reacţiile oamenilor privind o ilegalitate.
„Dacă nu avem o pregătire juridică penală şi dacă profesia noastră nu atinge nici măcar tangenţial practica penală, percepţiile şi atitudinile noastre faţă de infracţiuni sunt construite doar social. O componentă importantă în acest cadru este mass-media. Pe de altă parte, cei care cunosc bine sistemul penal şi pedepsele sunt direct influenţaţi în aprecierea lor de aceste repere. În psihologie vorbim despre «ancorare» atunci când răspunsul tău este clădit pe o informaţie precedentă care îl influenţează. Asta înseamnă că aceia cu pregătire juridică, chiar dacă consideră pedepsele penale prea mici sau prea mari, nu pot face abstracţie de faptul că le cunosc atunci când evaluează gravitatea unei infracţiuni. Aceste efecte au fost evidenţiate şi de studiul pe violul de la Vaslui“, detaliază cercetătoarea.
Ce spun studiile internaţionale despre viol
La conferinţa internaţională din Franţa, Gabriela Culda a ascultat şi prelegerile colegilor (foto mai jos, credit foto: arhiva personală a tinerei avocate). Cea din Anglia a arătat că lucrurile nu stau cum ne-am fi aşteptat. Concret, din raportului Ministerului Justiţiei englez reiese că: 15.670 de violuri au fost raportate la poliţie în 2013; 3.081 (adică mai puţin de 20%), au ajuns în sala de judecată, iar 1.121 de cazuri (adică sub 7%) s-au primit sentinţe de condamnare.
Puţini ştiu factorii ce influenţează darea unei sentinţe într-un proces de viol. Doctoranda spune că potrivit studiilor pe juraţi, factorii ce influenţează într-un proces de viol sunt: prezentarile media ale cazului, probele inadmisibile (adică acelea ce se afla la dosar şi de care nu ar trebui să se ţină cont, fiind alterate), atractivitatea martorilor, nivelul de contact vizual cu cei implicaţi în proces şi atitudinea faţă de infracţiune (cât de gravă o apreciază).
„Persoanele apreciază diferit cazurile de viol în funcţie de numărul de violatori - unul sau mai mulţi -, respectiv dacă sunt străini sau cunoscuţi ai victimei. Un criteriu important de analiză este percepţia consimţământului. Violul este perceput mai puţin grav dacă victima a întreţinut anterior relaţii sexuale cu agresorul, dacă victima a fost echivocă iniţial în exprimarea consimţământului - putându-se să se înţeleagă că s-a răzgândit -, dacă victima a acceptat să intre în situaţii care ar fi lăsat să înţeleagă un acord implicit - acceptul invitaţiei de a însoţi noaptea agresorul la locuinţa lui - şi dacă nu s-a folosit violenţă. Mintea noastră foloseşte prototipuri atunci când trebuie să judece gravitatea unei infracţiuni, la modul abstract. Dacă prototipurile ni le formăm din media, trebuie să nu uităm că acolo sunt prezentate cazurile senzaţionale, nu cele tipice“, subliniază Gabriela Culda.
Un nou chestionar
Analiza doctorandei continuă cu un al patrulea chestionar despre viol. Dacă la primele două studii, mobilizarea oamenilor a fost suprinzătoare şi sute de persoane au ajutat-o cu răspunsurile lor la cercetarea doctorală, ea adresează un nou îndemn celor care vor să-şi facă auzită vocea şi vor să schimbe lucrurile în bine în comunitatea în care trăiesc.
Chestionarul puteţi să-l completaţi AICI.
„Vă mulţumim că alocaţi câteva minute din timpul dumneavoastră pentru completarea acestui chestionar. Răspunsurile pe care le primi sunt foarte importante pentru întreaga cercetare. Încercăm o analiză completă a proceselor psihologice care se leagă de percepţia violului. Nu există păreri bune sau greşite. Fiecare dintre dumneavoastră ne ajută să înţelegem mai bine fenomenul“, aşa începe chestionarul.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
