Clujeanul care a adus acasă românii care schimbă economia lumii transmite un mesaj pentru Ponta „din partea celor care nu s-au săturat de România“

Clujeanul care a adus acasă românii care
schimbă economia lumii transmite un mesaj pentru Ponta „din partea celor care nu
s-au săturat de România“

Sebastian Buhai lucrează la Universitatea din Stockholm. FOTO: Remus Florescu

Sebastian Buhai, clujeanul care a reuşit în premieră în România să organizeze o conferinţă la care au participat 35 de economişti români, care lucrează în domeniul cercetării în universităţi de top din întreaga lume, transmite 11 întrebări celor doi candidaţi la preşedinţie. Aceleaşi întrebări le-a pus candidaţilor la preşedinţie din 2004, fără a obţine răspuns.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Acum exact 10 ani, adresam câteva întrebari prezidenţiabililor de atunci, despre viziunile/ ideile/ planurile lor privind cercetarea ştiintifică din Romania. Articolul original a aparut pe portalul online ‘Romania Liberă în Viitor’ (RLIV). Aceste întrebări au fost susţinute imediat de parte din academe-ul roman (cel relevant) din România şi diaspora, inter alia de către Asociaţia Ad Astra, Forumul Academic Român, câţiva cercetatori români de renume din afara ţării, între care şi Nobelistul roman George Emil Palade. (…) Din păcate, cei cărora le-au fost adresate aceste întrebari, inclusiv candidatul care în cele din urma a triumfat în alegerile din 2004, nu au considerat, în marea majoritate, relevant a răspunde ceva, orice”, scrie cercetătorul român Sebastian Buhai (35 de ani), care în vara acestui an a oragnizat la Cluj prima Conferinţă Ştiinţifică Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014),la care au participat peste 35 drintre cei mai buni profesori şi cercetători se români care activează la instituţii precum Universitatea California - Berkeley, MIT (Massachusetts Institute of Technology), Universitatea Columbia, Oxford şi Universitatea din Chicago. 
 
„Nu îmi voi mai seta expectanţele la un nivel ridicat, dar poate, poate, vreunul va catadicsi să dea nişte raspunsuri concrete. Multumind anticipat în numele tuturor celor care- cum zice englezul, ‘against all odds’…-  nu s-au săturat de România nici atunci, şi nici acum, repet întrebările şi în textul acestui mesaj, mai jos” 
 
Sebastian Buhai
 
În numele celor care nu s-au săturat de România 
 
“Deşi a trecut un întreg deceniu de atunci, cele mai multe din aceste întrebari au rămas, din păcate, la fel de actuale şi la fel de relevante. Unele cifre ar trebui modificate, unele aspecte/ detalii calificate, dar în mare, saga cercetării ştiinţifice româneşti continuă fara schimbări structurale. Consider deci propice adresarea acestor întrebări candidaţilor prezidenţiali din turul II de la alegerile din 2014- domnii Iohannis şi Ponta– dar invitatia e adresata desigur tuturor celorlalti prezidenţiabili care s-au prezentat în aceasta calitate, în turul I. Nu îmi voi mai seta expectanţele la un nivel ridicat, dar poate, poate, vreunul va catadicsi să dea nişte raspunsuri concrete. Multumind anticipat în numele tuturor celor care- cum zice englezul, ‘against all odds’…-  nu s-au săturat de România nici atunci, şi nici acum, repet întrebările şi în textul acestui mesaj, mai jos”, arată Buhai.
 
Întrebările lui Sebastian Buhai
 
În opinia dumneavoastră, este ştiinţa şi cercetarea ştiinţifică o prioritate pentru România? Doriţi să avem cercetare ştiinţifică performantă în România? Dacă raspunsul la această întrebare este pozitiv, va rugăm să răspundeţi întrebărilor următoare: 
 
Care vor fi mecanismele de finanţare a cercetării ştiinţifice pe termen lung, conform planului dumneavoastră; dacă şi cum credeţi că veţi reuşi implicarea atât a guvernului cât şi a industriei în susţinerea cercetării? Cum vedeţi cercetarea ştiinţifică privată vis-à-vis de cea publică?

Din moment ce sunteţi avocatul unei cercetări ştiinţifice performante (conform răspunsului la prima întrebare), ce procentaj din PIB care să fie alocat cercetării ştiinţifice veţi susţine şi în cât timp va fi atins acest nivel, având în vedere ţinta de 3% indicată de UE pentru anul 2010 şi faptul că în prezent procentul din PIB alocat cercetării de la buget este un minuscul 0,21%?
 
Care este poziţia dumneavoastră în ceea ce priveşte legătura dintre învăţământul universitar / postuniverstar şi cercetarea ştiinţifica, având în vedere situaţia curentă din România şi prevederile acordului de la Bologna? În particular, susţineţi integrarea cercetării ştiinţifice şi a învăţământului universitar / postuniverstar?
 
Sunteţi în favoarea evaluării obiective, bazate pe criteriul excelenţei în cercetarea ştiinţifică, a tuturor departamentelor şi institutelor de cercetare şi a finanţării de bază a acestor instituţii după acest criteriu al excelenţei? Ce părere aveţi despre faptul că, din cele peste 700 de reviste “ştiinţifice” din România, doar 8 sunt indexate de ISI (principala instituţie internaţională care monitorizează revistele ştiinţifice), datorită slabei lor calităţi, în timp ce multe persoane din funcţii de decizie din sistemul academic şi ştiinţific românesc îşi bazează cariera pe publicaţii în aceste reviste locale?
 
Dacă şi cum veţi rezolva problemele gerontocraţiei, rezistenţei sistemului faţă de întinerire, opunerii faţă de promovarea pe bază de merit, nepotismului şi favoritismului din universităţile româneşti?
 
Care este opinia dumneavoastră în ceea ce priveşte mărirea cuantumului granturilor oferite pentru proiectele de cercetare performante şi a creşterii importanţei finanţării cercetării ştiinţifice prin metoda granturilor şi burselor de cercetare?
 
Care este poziţia dumneavoastră faţă de evaluarea propunerilor de proiecte ştiinţifice finanţate din bugetul de stat? Concret, sunteţi în favoarea evaluării competitive, bazate pe peer-review, făcută de experţi în domeniile respective?
 
Care sunt, pentru dumneavoastră, domeniile ştiinţifice prioritare pe care cercetarea românească va trebui să se axeze, domenii care ar fi susţinute şi finanţate ca prioritare?
 
Ce măsuri concrete veţi lua pentru creşterea statutului social al cercetătorilor, respectiv redobândirea decenţei şi prestigiului meseriei de cercetator ştiinţific în România?
 
Cum intenţionaţi să stopaţi “exodul creierelor” către ţările occidentale, în particular SUA şi statele UE, şi cum intenţionaţi să îi aduceţi înapoi, dacă doriţi aceasta, pe cercetătorii români performanţi aflaţi deja în centre de excelenţă din aceste state dezvoltate?
 
Carte de vizită Sebastian Buhai
 
Sebastian Buhai a organizat în vara acestui an, la Cluj, prima Conferinţă Ştiinţifică Anuală a Economiştilor Români din Mediul Academic din Străinătate (ERMAS 2014),la care au participat peste 35 drintre cei mai buni profesori şi cercetători se români care activează la instituţii precum Universitatea California - Berkeley, MIT (Massachusetts Institute of Technology), Universitatea Columbia, Oxford şi Universitatea din Chicago. „Ţinta noastră a fost de a ne întâlni pentru a vedea ce se face pe cercetare în afară şi în România, de a ne cunoaşte şi de a colabora. Vrem să ajutăm instituţiile din România să atingă un nivel superior, credem că fără a consulta vârfurile cercetării în economie din afara ţării, nu putem progresa foarte mult”, a susţinut Sebastian Buhai (35 de ani), care este cercetător la Universitatea din Stockholm.  Sebastian Buhai (35 de ani) s-a născut la Cluj-Napoca şi a făcut Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din localitate.  Sebastian a terminat în 2001 două facultăţi în cadrul Universităţii din Utrecht (Olanda), una având ca specializare ştiinţele sociale (economie/drept/ştiinţe politice) şi cea de-a doua, fiind centrată pe ştiinţele exacte (matematică şi fizică teoretică). Masteratul şi doctoratul le-a făcut tot în Olanda, la insitutul Tinbergen şi la Universitatea Erasmus, în Rotterdam şi Amsterdam (2008), având ca temă piaţa muncii. Între 2010 şi 2013 a obţinut o bursă postdoctorală „Marie Curie” din partea Comisiei Europene în cadrul căreia a studiat la Universitatea Aarhus (Danemarca) şi la Northwestern University (Chicago), avându-l ca îndrumător ştiinţific pe câştigatorul premiului Nobel în 2010, Dale Mortensen. Din 2013, este cercetător în cadrul Departmentului Economic la Universitatea din Stockholm (Suedia) din 2013. 
 
Citeşte şi
 
 
 

 

citeste totul despre: