„Chuck Norris vs Comunism” sau cum a câştigat Irina Nistor lupta cu Ceauşescu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Personajul central al filmului este Irina-Margareta Nistor. FOTO: orgnaizatori
Personajul central al filmului este Irina-Margareta Nistor. FOTO: orgnaizatori

Documentarul care spune povestea fascinantă a casetelor video pirat dublate de Irina-Margareta Nistor este filmat, zilele acestea, în Cluj-Napoca. Pelicula analizează cum a reuşit tânăra traducătoare să scape de controlul brutal al Securităţii şi reconstituie poveştile incredibile legate de acest fenomen.

„Nu fi nerăbdător tovarăşe inginer; Am ajuns într-un timp foarte scurt, foarte departe. (...) Dar ştii tu cu ce costuri? Au fost copii în acele zile care trăiau cu carne de om, ştiai asta?” Şocantul dialog dintre fratele lui Yuri Andreievich Jivago şi un tânăr inginer, de la începutul filmului „Doctor Jivago”, celebra ecranizare din 1965 a cărţii lui Boris Pasternak, avându-l ca protagonist pe Omar Sharif, a fost punctul de plecare al unui fenomen care a marcat puternic România anilor 80. Filmul care a câştigat şapte premii Oscar a fost prima peliculă dublată de Irina-Margareta Nistor, prima cărămidă pusă la temelia unei  operaţiuni care urma să devină o adevărată industrie a casetelor video piratate. Povestea acestui fenomen este subiectul documentarului „Chuck Norris vs Comunism”, care se filmează zilele acestea pe străzile şi în casele din Cluj-Napoca. „În 1985, Irina Margareta Nistor, un translator tânăr la postul naţional de televiziune, a cunoscut un antreprenor misterios. El a făcea contrabandă, copia şi distribuia filme pe casete VHS. Acesta a fost începutul unei relaţii de lucru care a durat mai mult de un deceniu. În total, doamna Nistor spune că a dublat mai mult de 3.000 de filme. Datorită ei, Chuck Norris, Jean-Claude Van Damme şi Bruce Lee au devenit eroi populari în România. Într-un moment în care statul român controla fiecare aspect al vieţii cetăţenilor săi - inclusiv alimentele, căldură, transportul şi informaţiile – oamenii au găsit prin puterea filmelor calea de a scăpa şi de a rezista regimului opresiv al statului”, a explicat Ilinca Călugăreanu (33 de ani), regizoarea documentarului, într-un articol apărut pe prima pagina a vriantei online a cotidianului New York Times. Filmul explică şi cum au reuşit cei implicaţi în această operaţiune să reziste controlului brutal al Securităţii. „E un documentar construit puţin şi ca un film, are şi părţi de thriller şi de comedie. Urmărim operaţiunea de la început, din 1985, şi analizăm cum au rezistat controlului statului, dacă Securitatea a încercat să-i oprească, cum a încercat, cum au rezolvat problemele, ce s-a întâmplat atunci. Documentarul va da răspunsuri la aceste întrebări”, explică, misterioasă, regizoarea pentru „Adevărul”. 

„Lupul singuratic” şi Bogdan 

O casă veche de pe o stradă liniştită din Cluj-Napoca, unde timpul parcă stă pe loc. Lângă fereastra acoperită cu o pătură, pe un suport, se află un televizor gri, obosit. Deasupra, pe un milieu alb, un peşte din sticlă albastru. Sub televizor, un video prăfuit şi nişte casete BASF. Din decor nu lipsesc telefonul cu roată, covorul persan, bibelourile şi nici chiar cutia din tablă verde cu dropsuri mentolate chinezeşti. Locul unde se filmează una dintre scenele din „Chuck Norris vs Comunism” te teleportează în urmă cu circa 30 de ani. „Documentarul conţine interviuri cu Irina-Margareta Nistor, cu cei implicaţi în operaţiunea casetelor video pirat şi cu oameni care au poveşti interesante legate de subiect, dar şi reconstituiri, ficţionalizări ale acestor instorisiri. Aici  filmăm poate cea mai interesantă astfel de dramatizare”, a explicat Ilinca pentru „Adevărul”, în curtea casei unde aveau loc filmările. Este vorba despre povestea lui Bogdan, un tânăr de 10 ani, a cărui viaţă s-a schimbat după prima casetă video văzută. „Băiatul a fost chemat de o vecină care s-a îndrăgostit de Chuck Norris. Avea impresia că-l vede peste tot. Ea le-a povestit şi copiilor despre actor şi aceştia, curioşi, au mers şi ei să vadă filmul la o vizionare video nocturnă. Este vorba despre  <<Lupul singuratic>>, în care Chuck Norris este Texas Ranger. Scena aia în care maşina în care se află Norris e îngropată sub pământ îl marchează enorm pe Bogdan. Momentul acela de maximă încordare, Chuck prins sub pământ, vocea emoţionată a Irinei Nistor, pericolul iminent, hotărârea cu care a luptat ca să-şi salveze viaţa, i s-a întipărit în minte lui Bogdan. Pentru el a fost o dovadă  a faptului că poate să depăşească orice problemă, că poate să iasă din orice situaţie dificilă,  idei care i-au influenţat foarte tare viaţa”, istoriseşte Ilinca. Peste ani, inspirat de  eroul său, Chuck Norris, Bogdan avea să devină campion de judo. „Scena însă se complică spre final când în timpul vizionării vine şi Miliţia peste ei şi le confiscă videoul şi casetele”, explică regizoarea. 

cluj

Adina şi Ilinca la filmarea poveştii lui Bogdan. FOTO: Remus Florescu

Clujencele de la Londra

Aceasta este doar una dintre dramatizările care se filmează zilele acestea la Cluj-Napoca. „Interviurile le-am filmat la Bucureşti, iar dramatizările le facem la Cluj-Napoca. Suntem ambele clujence şi am vrut să filmăm aici. Locurile sunt potrivite şi am fost foarte bine primite de Primărie şi de nişte oameni minunaţi care ne-au ajutat foarte mult”, a mărturisit Adina Mara, producătoarea filmului. Regizoarea Ilinca Călugăreanu (33 de ani) a terminat Facultatea de Sociologie-Antropologie la Cluj-Napoca, iar apoi a făcut un masterat de film documentar la Manchester şi a rămas în Anglia. Adina Mara (29 de ani) a plecat la 15 ani împreună cu familia din România, a făcut liceul englez din Kuweit şi a studiat Producţie de Film, la Bournemouth Arts Institute, în Anglia, unde s-a şi stabilit. Ideea documentarului s-a născut însă la Londra, unde cele două tinere au pus bazele unei companii de producţie de film. În toamna anului 2011, Ilinca a întalnit-o pe Irina Nistor la un festival de film din Londra. Auzindu-i vocea, şi-a  amintit de primele filme pe care le-a  văzut când era mică şi de întreaga atmosferă din jurul oricărei vizionări de atunci: „Am avut şansa să văd desene animate şi câteva filme de groază traduse de Irina Nistor. Am avut şi eu, ca toată lumea, câteva filme care m-au marcat şi care nu m-au lăsat să dorm”. Povestindu-le colegilor londonezi despre Irina, clujeanca a realizat că povestea casetelor reprezintă un moment fascinant din istoria recentă a României, un moment puţin surprins în film şi care, pe lângă rezonanţa puternică din ţară, are relevanţă şi pentru un public străin. 

cluj

Cum a învins Chuck Norris comunismul

„Cele mai amuzante reacţii au fost din SUA, unde se cunoaşte foarte puţin despre ce se întâmpla în spatele cortinei de fier. Pe americani îi fascinează ideea că filmele lor, despre care nu credeau că semnifică foarte mult, au reuşit să aibă un efect şi poate un efect chiar foarte important în România”, explică Adina. Titlul a fost ales întrucât Chuck Norris a fost, conform Irinei Nistor, alături de Bruce Lee şi Van Damme, unul dintre personajele cele mai îndrăgite ale acelor vremuri. Întrucât blockbusterele americane erau interzise, vizionarea acestor filme reprezenta un act de rezistenţă, astfel a devenit Chuck Norris un oponent al comunismului. „Chuck Norris câştigă la final, normal, e un film cu happy-end. Casetele piratate au  transformat vocea Irinei într-un simbol al libertăţii, pe Chuck Norris, Van Damme şi Bruce Lee în eroi naţionali şi au ajutat o ţară întreagă să reziste unui regim brutal”, concluzionează Ilinca Călugăreanu. 

cluj

Bugetul filmului

Bugetul filmului, de circa 100.000 de lire sterline, a fost adunat greu din fonduri provenite din SUA, Anglia, Franţa, Germania şi România. Filmările au început în 2012 şi documentarul va fi lansat în 2015. În aprilie 2013, echipa de producţie a lansat o campanie de crowdfunding pe un site specializat. „E un proces complicat şi trebuie să-şi doreşti foarte mult să faci filmul, pentru că există multe momente în care ai putea să te dai bătut şi să renunţi. Cred că, momentan, e greu peste tot în lume să găseşti finanţare pentru film documentar”, a susţinut Adina Mara, producătorul filmului. 

Citeşte şi

De la ghenă la muzeu. Unul dintre proiectele TIFF 2014: „Implică-te pentru a reda Clujului Depozitul de filme!“

TIFF 2014. A 13-a ediţie, proiecţii în 13 locuri şi proiecte pentru comunitate: „TIFF salvează Depozitul de Filme. Vrem să facem acolo un muzeu al filmului“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite