Bancherul român care a condus instituţii financiare din Afganistan până în Madagascar

Adrian Chindriş a implementat o serie de proiecte în ţări din Africa şi din Asia. FOTO: Arhivă personală

Adrian Chindriş şi-a petrecut ultimii ani de activitate în ţări exotice precum Afganistan, Kenya, Tanzania, Zambia, Egipt, Nicaragua şi Bolivia. A fost la un pas de moarte în Afganistan, unde devenise o ţintă pentru talibani, iar de câţiva ani este directorul unei bănci din Madagascar.

Originar din Gura Humorului, Adrian Chindriş a studiat Ştiinţele Economice la Cluj, oraş în care s-a şi stabilit ulterior. Şi-a început cariera ca analist de credit într-o structură creată de World Vision International cu finanţare USAID şi capital de la  Fondul Româno-American pentru Investiţii, CAPA Finance.

Prin intermediul acţionarilor CAPA a fost implicat în proiecte derulate la nivel internaţional în mai multe ţări din America Latină, printre care Nicaragua, Bolivia şi Peru.

Africanii sunt mai evoluaţi ca noi la multe capitole

Paşii l-au purtat apoi spre alte zări exotice din Africa şi din Asia. A început prin a face misiuni de consultanţă pentru bănci sau societăţi de microfinanţare, iar în acest mod a reuşit să cunoască Tanzania, Kenya, Zambia şi Africa de Sud.  

„Multă lume nu ştie, dar unele dintre ţările africane sunt mai evoluate ca noi, cel puţin în anumite domenii. De exemplu, în multe zone se utilizează mult mai mult plăţile prin telefonia mobilă, s-au făcut investiţii serioase în sensul ăsta. Iar despre Africa de Sud nici nu mai spun, ne surclasează şi la capitolul infrastructură, nici nu există termen de comparaţie“, a mai afirmat Chindriş.

Adriam Chindriş a străbătut întreaga lume în calitate de bancher. FOTO: Arhivă personală

Ţările africane, mai spune bancherul, au devenit din ce în ce mai atractive pentru companiile occidentale. „Ca să vă dau şi un exemplu, l-am întrebat acum trei sau patru ani pe unul dintre proprietarii unei reţele bancare de ce a ales să investească masiv în Africa. Şi mi-a răspuns că profiturile obţinute acolo sunt de patru ori mai mari decât cele pe care le-ar obţine în Europa“, susţine Chindriş.

Omul şi Kalaşnikovul, în Afganistan

După misiunile de consultanţă în Africa, a urmat Afganistanul, ţară în care atacurile sinucigaşe ale fundamentaliştilor islamici continuă să fie la ordinea zilei. Aici, Adrian a acceptat să conducă instituţia de microfinanţare a Ministerului de Finanţe, dar a plecat înainte de a-şi încheia mandatul. 

Ţara i s-a părut incredibil de frumoasă, iar simplitatea oamenilor l-a cucerit. A reuşit să se înţeleagă bine cu afganii, însă a simţit în permanenţă tensiunile cauzate de radicalii musulmani. 

Adrian Chindriş, într-un hotel din Afganistan. FOTO: Arhivă personală

„Într-o zi, am fost anunţat, la modul cel mai serios, că am devenit o ţintă pentru talibani şi am fost sfătuit să plec. Îi deranja faptul că organizaţia noastră se ocupa cu ordonarea fluxurilor de capital prin mica creditare. Iar creditarea contravenea perceptelor Shariei (n.r. – legea islamică), aşa că am intrat în colimatorul lor. Ştiam că persoana care deţinuse anterior postul meu sfârşise într-un atentat, aşa că n-am vrut să risc nimic. A doua zi eram deja la aeroport“, a explicat Chindriş

Viaţa în Madagascar

Din 2013, el a acceptat o nouă provocare. Aşa a ajuns într-o altă ţară exotică, Madagascar, unde a rămas până în prezent cu o scurtă perioadă de întrerupere de câteva luni în care a avut o misiune în Egipt, la Cairo. În primul său mandat din Madagascar, Antananarivo, Adrian Chindriş a fost CEO al Accés Banque Madagascar, iar în prezent ocupă funcţia de director general adjunct la BNI Madagascar, una dintre cele mai importante bănci prezente acolo.

Aşa arată o gospodărie obişnuită în zona rurală a Madagascarului. FOTO. Arhivă personală

„Este o ţară incredibil de frumoasă, cu resurse bogate, însă populaţia e săracă. De fapt, Madagascar este, potrivit datelor oficiale, singura ţară care este mai săracă acum, în 2018, decât era în 1969, anul în care şi-a câştigat independenţa. Salariul mediul este echivalentul a 35-40 de euro, dar şi preţurile sunt mult mai mici decât în Europa“, a dezvăluit Chindriş.

În Madagascar trăiesc puţini români, însă ţara le este foarte bine cunoscută occidentalilor, în special francezilor, britanicilor şi italienilor. Adrian Chindriş descrie Madagascarul ca pe o ţară subdezvoltată, dar care începe să devină o destinaţie tot mai atragătoare pentru marile companii occidentale. 

„Lucrurile încep să se schimbe aici. Madagascarul beneficiază de o importantă asistenţă externă, se implementează proiecte de infrastructură, dar şi în alte domenii. Noi implementăm în acest an un proiect de realizare a unui switch de plăţi, o platformă care va fi controlată de Banca Naţională a Madagascarului şi care permite interconectarea tuturor operatorilor de plăţi prin telefonia mobilă. Printre altele, proiectul îmi aduce şi o mare satisfacţie personală pentru că eu l-am propus Asociaţiei Profesionale a Băncilor şi Băncii Centrale în 2015, înainte de Conferinţa donatorilor pentru Madagascar“, a explicat Chindriş.

Vrăjitori şi hoţi de vite

Deşi mult timp Madagascarul a fost o ţară mai degrabă nesigură, bancherul spune că lucrurile s-au schimbat şi din acest punct de vedere.

„Poate că Antananarivo e un pic mai periculos decât Berlinul sau decât Parisul, dar nu e un oraş scăpat de sub control. Se spune că în insula Nosy Be există o comunitate de vrăjitori foarte puternică, la fel şi în sud, în regiunea Port Dauphin. Ritualuri în care utilizează capete de mort şi tot felul de vrăji sunt subiecte de poveşti pe care mi le spun colegii. Cei din sud susţin că aceste ritualuri îi fac invincibili şi că nu mai pot fi ucişi de gloanţe sau de cuţite. Şi mai sunt şi poveşti despre acei hoţi de vite, Dahalo, care încep prin a fura ritualic şi sfârşesc prin a participa la reţele ilegale care se materilizează în exporturi în Mauritius sau chiar în China. Printre ei există şi o vorbă că nu ai cum să fii bărbat până când nu ai furat măcar o vită. Aceşti jefuitori erau foarte activi în intervalul 2011-2014, dar acum s-au mai potolit“, a mai spus bancherul.

Un altfel de turism

Cu toate acestea, Madagascarul este o ţară mirifică, iar turismul a început să ia avânt. Adrian Chindriş le recomandă turiştilor din România să ia în calcul şi această destinaţie.

„Aici nu e un turism de genul celui din Turcia, unde vizitatorii sunt aduşi de chartere şi lăsaţi într-un hotel unde nu fac decât să mănânce. Dacă vii în Madagascar, chiar ai ce să vezi! Aici e un altfel de turism, cu bungalow-uri, ecologic. Există multe parcuri naturale şi zone superbe. Madagascarul are peste 5.000 de kilometri de coastă, şi 1.890 de kilometri de mangrove. Plus, are în preajmă al doilea sau al treilea recif de corali. Şi vin tot mai mulţi turişti“, sunt tentaţiile turistice enumerate de Chindriş. ;