Aplicaţia turistică descărcată de 7.000 de ori în România. Cum funcţionează Questo, platforma care descrie în detaliu trasee disponibile în oraşele mari

Aplicaţia turistică descărcată de 7.000 de ori în România. Cum funcţionează Questo, platforma care descrie în detaliu trasee disponibile în oraşele mari

Peisja din Transilvania FOTO: Alex Robciuc

Patru tineri din Bucureşti au creat o aplicaţie numită Questo care le permite turiştilor, şi nu numai, să descopere farmecul local şi poveştile neştiute din oraşe ca Bucureşti, Braşov, Cluj, Iaşi, Sighişoara, Craiova, Sibiu, Timişoara.

Claudiu Petria, Alex Govoreanu, Lucian Gruia şi Tavi Angheluş sunt patru tineri ce au creat o aplicaţie numită Questo prin care le promit turiştilor experienţe inedite: să descopere farmecul local din mai multe oraşe din România, să afle poveşti şi legende despre locurile pe care le vizitează şi să guste din bucatele zonei, gătite în localuri, mici afaceri locale. Spun că aplicaţia lor este unică atât prin concept, cât şi prin faptul că poveştile din cele 14 trasee au fost scrise după mai multe verificări şi după ce au discutat şi cu localnicii.

„Nu mai există nicio aplicaţie care să îţi ofere o experienţă de explorare prin oraşe la fel cum o face Questo. În primul rând, noi nu suntem doar un ghid turistic sau un treasure hunt. Noi creăm experienţe prin oraşe cu ajutorul unor poveşti interesante, autentice pe care le poţi afla doar dacă explorezi. Din perspectiva asta, utilizatorii noştri au trei avantaje: ajung să cunoască oraşul prin ochii localnicilor, învaţă povestea oraşului şi a oamenilor săi, se distrează în tot acest timp. Pe durata explorării, utilizatorii caută detalii în spaţiul real, care îi înconjoară şi nu sunt plimbaţi de un GPS“, explică, pentru „Adevărul“, Claudiu Petria (foto în dreapta, credit foto: Ovidiu Udrescu), CEO Questo.

, pl

Cine sunt cei „patru muşchetari“

Tinerii din echipa Questo locuiesc în Bucureşti, dar provin din mai multe regiuni ale ţării. Cu  multă pasiune pentru călătorie şi explorare, dar şi cu multe economii, cei patru au creat o aplicaţie care în primele două luni de la lansarea din mai a fost descărcată de peste 7.000 de ori.

Claudiu Petria, CEO - „şeful“ cel mare - , a lucrat în mai multe agenţii de publicitate, Tavi Angheluş - „şeful“ pe design -  conduce de mai mulţi ani propria agenţie de publicitate în Bucureşti, Lucian Gruia – şeful pe partea tehnică - este un programator cu foarte multă experienţă şi fondator Team Coding, un partener pe partea de dezvoltare al Questo, iar Alex Govoreanu - responsabilul cu produsul şi strategia - este co-fondator la VeziCatFace.ro, unul dintre cele mai importante site-uri auto din România.

Fondatorii Questo  FOTO Ovidiu Udrescu

„Viaţa noastră de zi cu zi e dedicată în mare parte lucrului, dar cum prindem o perioadă puţin mai liberă, cu toţii profităm şi încercăm să călătorim cât mai des. Alex s-a născut la munte, şi atunci pentru el drumeţiile montane sunt cea mai bună terapie. În partea cealaltă, Claudiu şi cu Tavi trag mai mult la mare, alături şi de Lucian, care încearcă să ajungă acasă lângă Tulcea ori de câte ori poate“, povesteşte Claudiu.

Fiecare traseu cu provocarea lui

Aplicaţia avea în iulie vreo 14 trasee turistice disponibile şi se lucrează la crearea altora. „Încercăm să creeăm quest-uri cât mai relevante pentru poveştile şi personajele oraşelor. Astfel, în Braşov avem un quest despre sistemul de fortificaţii al cetăţii, în Iaşi despre artă, în Sighişoara despre bresele şi aşa mai departe“, adaugă Claudiu.

Fiecare traseu sau quest - cum le numesc ei - are un nume, o poveste cu informaţii verificate de ei şi culese de la pasionaţi de istorie, localnici şi cei care au mici afaceri. Spre exemplu, traseul din Cluj-Napoca se numeşte „ Secretul Corbului“ şi este construit în jurul poveştilor despre regele Matia Corvin. Experienţa unui traseu înseamnă o oră sau o oră şi jumătate, iar în kilometri – maximum 3. Traseele sunt în română, în Bucureşti este unul în engleză şi lui i se vor alătura, în timp, şi altele.

Sunt două categorii de trasee - una în care turistul are un rol activ în aplicaţie (misiune), iar cealaltă în care curiosul e „plimbat“ de un personaj istoric.


Cele două tipuri de trasee  FOTO Questo

Traseele duc şi la restaurante de familie care vor completa experienţa trăită prin preparatele culinare specifice zonei. Creatorii aplicaţiei vor ca oamenii ce o folosesc să cheltuie bani în micile afaceri şi să se dezvolte comunitatea locală.

„Foarte mulţi localnici le-au scris că treceau zilnic prin anumite locuri şi nu ştiau că sunt aşa poveşti frumoase“, adaugă acesta. Un exemplu care îi vine în minte e cel al traseului numit „Bucureştiul liniştit“, ceea ce pare greu de crezut, afirmă tânărul.

De unde ideea

Aplicaţia a apărut de la o experienţă trăită la Roma. Vizitaseră cam tot li se recomandase, dar – povesteşte Claudiu – îşi doreau să descopere adevărata Romă.

„Totul a pornit după o călătorie pe care am avut-o în Roma, unde după mai multe zile de turism clasic, de-a lungul cărora am bifat tot ce trebuia bifat, ne-am dat seama că în realitate, nu am rămas cu prea mare lucru. Simţeam nevoia să vedem şi o altă parte a oraşului, o parte mai autentică pe care să o putem explora. Şi atunci am apelat la gazda noastră de Airbnb, care ne-a îndrumat înspre un cartier mai puţin turistic al Romei. În momentul acela ne-am dat seama că problema noastră nu e una singulară şi că mai sunt mulţi asemenea nouă. Drept urmare ne-am apucat să cercetăm un pic domeniul şi să căutăm o soluţie pentru a ajuta turiştii să exploreze, nu doar să bifeze“, povesteşte Alex Govoreanu.

Aceasta a fost imboldul ce i-a convins că e cazul să facă ceva. Un an şi jumătate au lucrat la aplicaţie.

„Feedbackul generos şi pozitiv primit de la utilizatorii noştri ne încurajează să continuăm, să perseverăm în a ne aventura tot mai mult în această misiune“, mărturiseşte Claudiu.

Imagine din aplicaţie  FOTO Questo

Reacţii ale oamenilor care au făcut deja unul din traseele propuse de aplicaţie:

  • C.G.: „Am făcut liceul la 20 de metri de aceasta casa. Abia acum am aflat cât de veche şi ce istorie are aceasta. Mulţumesc @questoapp!“
  • R: „A fost interesant si distractiv!“
  • L: „Foarte frumos, mi-a plăcut mult cum aţi legat obiectivele, povestirile, datele istorice. Deşi am mai umblat pe multe dintre străzile implicate, am mai descoperit o grămadă de lucruri interesante pe care nu le-am observat înainte“
  • I.M.: „Great! Amazing info!!!“

 

Despre turism în România

Claudiu Petria spune că turismul românesc este promovat mult sub potenţialul său, dar şi că nu e cazul să se ajungă la extreme şi să se spună că „ţara noastră este cea mai frumoasă şi aşa mai departe, dar este clar că tot ceea ce reuşim în acest domeniu este la un nivel foarte scăzut“.

„Până la promovarea turismului, noi mai avem încă probleme elementare, şi asta chiar şi în marile oraşe, iar aici ne referim la condiţiile cu care îi întâmpinăm pe turişti. Cel mai clar exemplu aici este absenţa toaletelor publice. Cred că de aici ar trebui să începem...
(...) Ar trebui să facem o analiză clară şi obiectivă asupra a tot ceea ce înseamnă turismul din România şi să pornim de la principiul piramidei lui Maslow. Dar să o luăm din perspectiva turistului. Şi atunci ne uităm la următoarele întrebări, pe rând: Cum stăm la capitolul mâncare? Fac treabă bună localurile existente? Ştiu să servească turiştii? Cum stăm la capitolul cazare? Avem hoteluri de calitate? Cum stăm la capitolul infrastructură? Avem autostrăzi? Sau mai simplu, avem trotuare prin oraşe sau piste de biciclete? Dar toalete publice? Şi după ce rezolvăm cele de mai sus, discutăm şi de altele“, încheie Claudiu Petria.

 

Mai puteţi citi:

Când dragostea de ţară e mai profundă decât nevoia de oraş. „Satul“ online creat de doi nepoţi de ţăran   

Doi tineri din Cluj au ales să renunţe la zgomotul oraşului şi să trăiască la ţară aşa cum au făcut-o bunicii lor. Ca să arate că se poate, Francesca şi Constantin Gozman au creat un site unde au postat poveşti ale unor tineri ca ei. Platforma au gândit-o ca o comunitate online interactivă de nepoţi de ţărani care să se ajute reciproc, dar şi ca un loc care să ofere posibile idei şi soluţii celor care caută schimbarea.

O englezoaică promovează Transilvania: de la Dracula la handmade 

Dacă englezii fac documentare despre frumuseţilor Transilvaniei arătând munţii încărcaţi de păduri seculare şi sălbăticiunile dispărute din Vestul civilizator, tot o englezoiacă, născută chiar în capitala Regatului Britanic, le arată oamenilor ce talent şi potenţial creativ uriaş au artizanii români.

 

 

citeste totul despre: