20 de fotografii care demonstrează că Pădurea Hoia Baciu este misterul imposibil de desluşit al Transilvaniei

20 de fotografii care demonstrează că Pădurea Hoia Baciu este misterul imposibil de desluşit al Transilvaniei

Una dintre cele mai controversate fotografii din arhiva profesorului Adrian Pătruţ. FOTO: Arhivă personală

Forme ciudate, aero şi bioforme, OZN-uri, unele vizibile cu ochiul liber, altele surprinse cu aparate foto sau video, arbori care se dezvoltă ciudat, dematerializare.Toate aceste fenomene sunt asociate cu una dintre cele mai bântuite păduri din lume. Un ONG din Cluj a adunat cele mai interesante fotografii din păduraea Hoia Baciu, în cadrul unui proiect de promovare a destinaţiei ca o adevarată legendă vie a Transilvaniei.

Doisprezece dintre cele mai interesante fotografii aflate în arhiva preşedintelui Societăţii Române de Parapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pătruţ, din Cluj-Napoca, au fost selectate de Asociaţia Romania – Your Lifetime Experience (RYLEx) şi sunt expuse  în cadrul expoziţiei foto “Ce înseamnă pădurea Hoia-Baciu pentru mine?”  Pe lângă acestea au fost selectate 24 de fotografii trimise de clujeni şi de vizitatori din toată lumea care surprind pădurea în diferite ipostaze. Pe lângă fotografiile cu OZN-uri şi forme ciudate aero şi bioforme din arhiva profesorului Pătruţ, observăm şi fotografii „domestice”, care nu au nimic inexplicabil în ele. “Am ales din arhiva profesorului Pătruţ acele fotografii care pezintă câteva dintre fenomenele suprinse de cercetător de-a lungul timpului. Nu cred că există una mai interesantă, cred că prin diversitatea lor am încercat să surpindem diversitatea fenomenelor paranormale din Hoia Baciu”, a susţinut Marius Lazin, unul dintre coordonatorii proiectului. 
 

Fenomene inexplicabile şi loc de recreere

 
O altă fotografie interesantă este cea realizată de Rachel, o turistă din SUA care a vizitat pădurea Hoia Baciu anul trecut. „A  surpins 4 cadre succesive în care apare un fel de glob, o sferă în mişcare, la început este în plan orizontal, apoi vertical, apoi, în ultimul cadru este o apariţie fantomatică”, susţine Lazin.  Celelalte fotografii reflectă semnificaţiile diferite pe care le are pădurea Hoia Baciu în rândul comunităţii şi vizitatorilor pădurii. „A fost un fel de concurs foto prin care am vrut să implicăm comunitatea locală şi vizitatorii pădurii. Voiam să vedem ce însemnă Hoia Baciu pentru ei fără să impunem oa anumită direcţie. Asta reiese din fotografiile expuse pe care le-am primit. Pentru  unii pădurea e o oază de relaxare, un loc de plimbare cu câinii, de călărie, pentru alţii un spaţiu creativ în care pot realiza diverse fotografii artistice, un spaţiu de recreere sau spaţiu în care poţi exprimenta fenomene inexplicabile”, a mai spus clujeanul.  
 

Hărţile pădurii bântuite

 
Asociaţia va realiza şi un material bilingv de promovare turistică a Pădurii Hoia Baciu care va fi distribuit gratuit prin Cluj-Napoca.”Va fi un fel de hartă cu potenţiale trasee şi informaţii despre pădure”, susţine Lazin. Atât expoziţia cât şi următorul proiect sunt sprijinite de Asociaţia Nişte Oameni şi au ca scop promovarea pădurii ca destinaţie turistică. Aceste materiale vor fi publicate până la finalul lunii aprilie. „Prin această activitate am dorit să implicăm direct comunitatea locală în susţinerea şi dezvoltarea acestui loc mistic, o adevarată legendă vie a Transilvaniei”, spun organizatorii. 
 

O adevarată legendă vie a Transilvaniei

 
Asociaţia Romania – Your Lifetime Experience (RYLEx) organizează expoziţia foto “Ce înseamnă pădurea Hoia-Baciu pentru mine?” ce va avea loc în perioada 22 ianuarie - 4 februarie 2016 la Turnul Croitorilor din Cluj-Napoca (str. Baba Novac nr. 35). Hoia-Baciu Project, ca proiect principal al Asociaţiei RYLEx, urmăreşte promovarea turistică a pădurii Hoia-Baciu în scopul introducerii sale în circuitul turistic local iar mai apoi regional, fiind o alternativă inedită la oferta turistică actuală. Expoziţia cuprinde fotografii din arhiva personală a domnului prof. dr. Adrian Pătruţ, din arhiva Asociaţiei RYLEx, de la vizitatorii pădurii şi de la comunitatea locală. Prin această activitate am dorit să implicăm direct comunitatea locală în susţinerea şi dezvoltarea acestui loc mistic, o adevarată legendă vie a Transilvaniei.  Proiect finanţat în cadrul evenimentului Sfera Donatorilor din Transilvania şi sprijinit de Nişte Oameni.

Hoia Baciu, la BBC 

 
În fiecare an, pădurea Hoia Baciu apare în câte un top despre cele mai bântuite locuri din lume. Articolul care a adus cea mai mare notorietate pădurii este cel apărut în 2013 într-un top al jurnaliştilor de la BBC. „Pădurea Hoia Baciu din Transilvania a atras o atenţie nedorită de peste o jumătate de secol. Localnicii din apropiere susţin că pădurea – care are o poiană circulară în centru – este un portal, iar cei care trec prin el s-ar putea să nu se mai întoarcă niciodată. Cei care au trecut prin poiană relatează că au avut stări de anxietate şi de greaţă. Copacii, despre care se spune că altădată erau drepţi şi înalţi, sunt acum răsuciţi, cu noduri“.
Această descriere apărută într-un articol despre lista celor mai bântuite cinci păduri din lume, publicat de BBC în 23 ianuarie 2013, a făcut din pădurea Hoia Baciu, din Cluj, o destinaţie la modă pentru turiştii dornici de adrenalină. Topul mai cuprindea, pe lângă pădurea aflată la marginea oraşului Cluj-Napoca, Pădurea Neagră din Germania, Pădurea Aokigahara din Japonia, Insula Păpuşilor din Mexic şi Pădurea Wychwood din Anglia. 
 
Triunghiul Bermudelor din România
 

Desele apariţii ale unor fenomene stranii în Pădurea Baciu, din apropierea Clujului, din ultimele decenii, au stârnit interesul unor echipe de cercetători români ale fenomenelor paranormale. Este şi cazul scriitorului Daniel Roxin, care a realizat şi un documentar pe tema aceasta. Ca invitat, l-a avut pe preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, prof. univ. dr. Adrian Pătruţ, din Cluj-Napoca. „Pădurea Hoia-Baciu este unul dintre cele mai active puncte pe plan mondial, poate cea mai activă zonă în care se produc fenomene neobişnuite", explică Pătruţ.

Biologul Sift, pionierul cercetărilor din Baciu

Cel care a detectat iniţial petrecerea unor fenomene stranii în zonă a fost biologul Alexandru Sift care, la începutul anilor '50, a surprins mai multe forme ciudate, cu aspect nebulos, pe care ulterior le-a şi fotografiat. Ca urmare a descoperirilor lui Sift, fenomenele misterioase din apropierea Clujului au captat, începând cu anii '70, atenţia mai multor echipe de cercetători români şi străini.
Forme ciudate, aero şi bioforme, obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), unele vizibile cu ochiul liber, altele surprinse cu aparate foto sau video - toate acestea au constituit o serioasă bază de studiu în ultimele decenii pentru cercetători.


  

CLICK AICI PENTRU MAI MULTE IMAGINI CU AEROFORME SURVOLÂND PĂDUREA BACIU

Primul eveniment major a fost semnalat în data de 18 august 1968, când pe cer, deasupra Pădurii Baciu, a apărut un OZN. Imaginile cu straniul obiect, precum şi o serie de rapoarte au fost prezentate institutelor de cercetare din Europa şi SUA. Nimeni nu a reuşit însă să dea o explicaţie cu privire la producerea fenomenului. Un an mai târziu, biologul Sift a surprins un alt obiect asemînător survolând zona. A doua zi, în pădure, a descoperit o urmă circulară cu un diametru de aproape 5 metri, unde iarba se uscase. „De altfel, acea urmă a fost vizibilă mulţi ani, până prin 2009", spune Pătruţ.

Sevă curgând din trunchiuri, de Paşti

Alexandru Pătruţ rememorează un alt episod ciudat, pe care l-a surprins, de Paşti, în anul 2000: „Am mers la pădure cu un cercetător. În zonă, vegetaţia era uscată. Tocmai de aceea am rămas surprinşi de faptul că din partea superioară a copacilor curgea abundent un soi de sevă. A doua zi, totul era din nou uscat".

  

CLICK AICI PENTRU A VEDEA MAI MULTE FENOMENE VIZIBILE ŞI INVIZIBILE CU OCHIUL LIBER

În plus, Pătruţ spune că zona a devenit cunoscută şi pentru sunetele ciudate care se aud frecvent: de salvare, de cauciuc care explodează, chiar şi al unui ceas cu cuc.

Pinii „explodaţi“ din Făget

În luna iunie a anului 1994, un clujean din Mănăştur care se plimba prin Pădurea Făget a ajuns într-un loc în care mai mulţi pini erau rupţi de la jumătate sau erau smulşi complet din rădăcini, iar trunchiurile aveau o culoare roşie intensă.

  

CLICK AICI PENTRU MAI MULTE IMAGINI CU PINII „EXPLODAŢI“

Cristian Mureşanu, jurnalist la TVR Cluj, a fost unul dintre puţinii clujeni care au ajuns în locul cu pricina, imediat după descoperirea fenomenului. Clujeanul susţine că făcut mai multe înregistrări de la nivelul solului şi a fost cel care simţit radiaţiile: „Am văzut totul. Copacii erau smulşi şi rupţi de la jumătate. Era ciudat că aceştia formau trei zone circulare. În urma testării, urme radioactive au fost detectate peste tot, chiar şi pe haina mea. Peste o perioadă scurtă de timp, după ce s-au mai făcut şi alte teste, radioactivitatea dispăruse", povesteşte Mureşanu. Martorul arată că un fenomen asemănător în privinţa radioactivităţii a fost observat în mai multe locuri din Pădurea Baciu.

Dematerializare surprinsă cu aparatul foto?

Biologul Alexandru Sift a surprins, de altfel, cu aparatul foto, şi o presupusă dematerializare, precum şi mai multe bioforme. 

  

Citeşte şi
 

 

 

Fotografie din arhiva profesorului Adrian Pătruţ 

Imagini din aceeasi galerie
  • Fotografie din arhiva profesorului Adrian Pătruţ 
  • Fotografie din arhiva profesorului Adrian Pătruţ 
  • Fotografie din arhiva profesorului Adrian Pătruţ 
  • Fotografie din arhiva profesorului Adrian Pătruţ 
  • Fotografie din expoziţie 
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din arhiva profesorului Adrian Pătruţ 
  • Fotografie din arhiva profesorului Adrian Pătruţ 
  • Fotografie din expoziţie
  • Fotografie din expoziţie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: