Singurii ţărani care se bucură de codul portocaliu
0Fermierii sunt singurii care se bucură de codul portocaliu. Agricultorii aşteptau cu sufletul la gură viscolul ca să le protejeze culturile de îngheţ. Până la primăvară, în Bărăganul troienit, câmpurile stau ca sub plapumă.
„Este cum nu se putea mai bine. Plantele au nevoie de umiditate la sol şi de căldură, iar aceste ninsori sunt binevenite. După o iarnă blândă, cum temperaturi de primăvară, această zăpadă e ca o gură de oxigen. Culturile s-au dezvoltat ca la carte, iar acum sunt în siguranţă până în martie”, e de părere Ion Ciulinaru, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din judeţul Călăraşi, dar şi fermier de top.
Maximum 30 de zile de iarnă
Ultimele căderi de zăpadă erau mai mult decât necesare, înainte de apariţia unor temperature negative. “Dacă stratul de zăpadă va fi depus uniform, aceste precipitaţii vor fi benefice pentru culturile agricole”, spune Ciulinaru. Ca să meargă bine până la primăvară, iar recolta să fie bogată, agricultorii spun că trebuie să avem maximum o lună de iarnă. “Grâul trebuie ajutat să se dezvolte şi doar zăpada îl ajută. Ne bucurăm că ninge, chiar şi atunci când e viscol. Ce să facem? Trebuie să ne gândim la bucate că altfel va fi vai şi-amar de noi”, spun la unison şi ţăranii din satul Coslogeni. Comuna Dichiseni. Oamenii erau speriaţi d elipsa precipitaţiilor pentru că dacă ar venit un îngheţ, toate culturile erau compromise.
Doar 7 litri de precipitaţii într-o lună!
“Fenomenele meteorologice actuale vor ajuta culturile agricole în ceea ce priveşte rezerva de umiditate din sol, iar stratul de zăpadă le va proteja de temperaturile foarte scăzute”, a afirmat directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM), Ion Sandu. „În sud erau probleme, cu 7 litri de precipitaţii în toată luna. Agricultorii erau destul de speriaţi, pentru că este periculos. Acest viscol vine ca la carte, adică mai întâi zăpadă şi apoi viscol. Vor fi temperaturi de -10 - 15 grade, dar stratul de zăpadă este protector şi lucrurile vor sta bine în vară cu recolta, iar după aceea începe temperatura să crească spre temperaturi normale”, spune Sandu.
Situaţii deosebite
Fermierii au reuşit să finalizeze în toamna lui 2013 însămânţările la porumb, grâu, orz , rapiţă şi soia, ajutaţi de temperaturile excelente. Nici iarna cu vreme anormal de caldă de până acum nu le-a pus piedici. „A fost o perioadă grozavă”, spune Ciulinaru.
Culturile de toamnă arată foarte bine, mai ales cele care au fost însămânţate în perioada optimă şi au beneficiat de condiţii meteorologice bune, spun fermierii. Pentru cele mai multe dintre acestea nu mai există niciun risc. „Cred că nici îngheţul nu le-ar mai putea afecta, decât ceva cu totul deosebit, temperaturi de până la -40 grade Celsius, dar nu cred că va fi cazul. Nu putem vorbi încă de o siguranţă a recoltei de sută la sută pentru că urmează o iarnă şi o primăvară care au câte un cuvânt greu de spus”, a spus Ciulinaru.
Terenul este pregătit
Conform datelor oferite de Direcţia Agricolă Judeţeană Călăraşi, a fost însămânţată o suprafaţă de aproximativ 205.000 de hectare. Cea mai mare suprafaţă agricolă însămânţată, în judeţul Călăraşi, este ocupată de grâu. Peste 150.000 de hectare au fost semănate în toamna 2013. O altă suprafaţă importantă este ocupată de cultura de rapiţă, peste 41.000 de hectare. De asemenea, orzul a fost însămânţat pe 31.000 de hectare, iar orzoaica de toamnă din cele 4.786 de hectare au fost semănate 4.184. Pentru că vremea a fost de partea agricultorilor, pentru însămânţările de primăvară au fost deja arate 80.167 de hectare.
Vă recomandăm şi:
Primăvara din mijlocul iernii, mană cerească pentru agricultori
VIDEO Culturile agricole nu vor mai avea nevoie de fertilizatori artificiali
Se încarcă comentariile...
