Schimbarea la Faţă: tradiţii şi obiceiuri în ziua în care rugăciunile vindecă patimile. De ce e interzisă cearta, iar florile şi iarba îmbătrânesc
0Schimbarea la Faţă a Domnului, socotită zi de hotar pentru vară, este sărbătorită de credincioşi joi, pe 6 august. Considerat unul dintre marile praznice ale creştinismului, fiind dezlegare la peşte pentru cei care au postit, de Schimbarea la Faţă sunt tradiţii şi obiceiuri deosebite.
De Schimbarea la Faţă tradiţia spune că pe 6 august nu e bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de cineva, că aşa vei fi tot anul. Fetele sunt sfătuite să nu se pieptene în această zi, pentru că nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte nici iarba.
Schimbarea la Faţă a Mântuitorului reprezintă data la care Iisus, împreună cu trei dintre mucenicii cei mai apropiaţi, Petru, Iacob si Ioan, au urcat pe muntele Tabor. Pe când Iisus se ruga, apostolii, moleşiţi de somn, au tresărit deodată la o privelişte nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul, faţa Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe că zăpada. Imediat, însă, au avut parte de un alt lucru neobişnuit: în această lumină, doi bărbaţi stăteau de vorba cu Iisus despre patima şi moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie, scrie crestinortodox.ro.
Schimbarea la Faţă, tradiţii şi obiceiuri: se împart poame din noua recoltă
În tradiţia populară, sărbătoarea a adus cu sine în satele din Bărăgan o serie de superstiţii. Ea constituie, de asemenea, un moment important în calendarul viticol: în această zi nu se lucrează şi la biserică se duc poame din noua recolta, se binecuvântează şi se împart .
“În popor, această sărbătoare este prăznuită pe data de 6 august şi este privită şi ca începutul toamnei. Schimbarea la Faţă mai este numită şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Denumirea în limbă greacă a sărbătorii este Metamorphosis (transfigurarea)”, spun specialiştii de la Centrul pentru Păstrarea şi Promovarea Culturii Ialomiţa.
Schimbarea la Faţă, tradiţii şi obiceiuri: apele se răcesc, păsările călătoare pleacă la drum
Oamenii de la ţară din Bărăgan respectă cu sfinţenie această zi. Odată cu 6 august, atunci când se celebrează acest eveniment religios, frunzele încep să se veştejească, apele se răcesc, păsările călătoare pornesc a-şi croi drum spre ţările calde, iar gândacii şi târâtoarele îşi caută adăpost în pământ, pregătindu-se pentru iarnă.
“Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi şi ploşniţe. Fetelor care se spală în această zi nu le mai creşte părul, aşa cum nu mai creşte iarba. În această zi nu este bine să te cerţi cu nimeni şi nici să fii certat de către cineva, că aşa vei fi tot anul. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă, sigur vor fi vindecaţi. Femeile însărcinate, dacă vor ţine această zi, vor avea o naştere uşoară şi copii sănătoşi”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.
Biserica a rânduit ca de sărbătoarea Schimbării la Faţă să se facă dezlegare la peşte pentru bucuria praznicului, ce are loc în timpul postului Sfintei Marii.
Schimbarea la Faţă, superstiţii: dacă plouă, toamna va fi mohorâtă
În această perioadă să sfinţesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Credincioşii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au pentru a fi binecuvântate de preot şi împărţite celor sărmani. De asemenea, viii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuţi în nefiinţă, ci să facă pomană în amintirea şi pentru sufletul acestora.
Dacă de Schimbarea la Faţă vremea este însorită şi plăcută, toamna va fi una roditoare şi îmbelşugată. În schimb, dacă plouă, toamna va fi una mohorâta. În popor se spune că, dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarnă care va veni va fi una plină de ninsori.
Este bine ca, până la această dată, ţăranii să termine de cosit şi de adunat fânul. De acum încolo iarba şi florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului. Acum se culeg şi ultimele plante de leac. De Schimbarea la Faţă se poate începe şi gustatul boabelor de struguri. Deşi încă nu sunt coapte şi ţi se strepezeşte gura de la ele, tradiţia le atribuie un rol vindecător şi se spune că sunt bune de leac pentru cei care au intestinele sensibile.
Vă recomandăm şi: