Primul autobuz etajat care făcea furori în anii '50. Mijlocul de transport efectua curse între Capitală şi Băile Amara
0Primul autobuz cu etaj, fabricat în România, făcea furori în anii 50. Mijlocul de transport efectua curse regulate între Bucureşti şi Amara, una dintre cele mai la modă staţiuni din inima Bărăganului, renumită pentru nămolul vindecător.
Într-un articol, preluat din presa vremii, sunt prezentate câteva detalii importante despre mijlocul de transport nemaivăzut în România. Autobuzul a fost construit la Întreprinderea de Reparaţii nr .1 din Capitală în 1957 şi este primul de acest gen din ţara noastră.
Maşina, la a cărei construcţie au fost folosite agregate de la diferitele maşini, poate transporta pe scaune 74 de persoane, adică dublul obişnuit. „IRTA Bucureşti va introduce acest autobuz în graficul de pasageri, pe ruta Bucureşti-Amara, cu începere de la 15 mai. Maşina este încredinţată experimentatului şofer Jean Dobrogeanu, care a condus vreme îndelungată camionul Skoda cu trei remorci”, se menţionează în articol. Tot de la aceeaşi dată urma sa fie introdus şi ca autobuz turistic etajat pe litoral, pe rutele Constanţa-Mamaia sau Constanta-Eforie Nord- Mangalia.
În 1909 sunt introduse primele autobuze urbane în Bucuresti, de tipul „Chevrolet”. În 1936 parcul STB număra 392 de autobuse urbane, de tipul „Renault”, „Chevrolet” si „Henschel”, care circulau pe 22 de trasee. În 1939, la STB, era realizat primul autobuz românesc, pe saşiu „Renault”. Aceste autobuze urbane „Renault” fuseseră importate din Franta în 1933 (fiind pe atunci tehnologie de top, apărând în 1932), şi erau de tipul „T4” şi „T6”.
Conform „Enciclopediei României”, volumul 4, din 1940, întreprinderile de transport cu autobuze la acel moment erau: Bucuresti, Cernăuţi, Arad, Cluj, Târgu-Mureş, Galaţi, Constanţa, Braşov, Ploieşti, Câmpina, Reşiţa şi Roman. În afara acestor centre, multe comune urbane de mai mică importanâî au organizat linii de autobuze care lega centrul de puncte periferice aglomerate cum ar fi uzine, cazărmi etc.
Izvorul de sănătate
Aflată la 7 kilometri distanţă de Slobozia, reşedinţa judeţului Ialomiţa, în staţiunea Amara se poate ajunge dinspre Bucureşti, Constanţa sau Buzău, tranzitând două drumuri naţionale: DN2C şi DN2A, pentru turiştii care vin din direcţia Capitalei sau de la malul Mării Negre.
Staţiunea este cunoscută pentru puterile sale vindecătoare, apa lacului care dă şi numele locului este bogată în numeroase substanţe binefăcătoare pentru organism. Ingredientul secret este nămolul sapropelic, folosit pentru tratarea afecţiunilor reumatismale. Izvorul de sănătate denumit Amara a fost descoperit aproape de sfârşitul secolului XIX, de savantul ieşean Petru Poni.
Într-o călătorie a sa prin Bărăgan, Poni s-a oprit pe malul lacului Amara, a luat o probă din apă pe care a supus-o analizei. El a fost cel care a descoperit practic proprietăţile curative ale lacului, precum şi ale nămolului sapropelic.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
